miercuri, 28 iunie 2017

CE A CĂUTAT PLAHOTNIUC LA WASHINGTON – IATĂ RĂSPUNSUL



Observatorii vieții politice din Republica Moldova, interni sau externi, au trecut cu vederea relansarea Dialogului Strategic moldo-american. Pe 23 iunie 2017, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, unde s-a întâlnit cu ministrul moldovean de externe Andrei Galbur, Bridget Brink, Asistentul Adjunct al Secretarului de Stat al Statelor Unite ale Americii pentru Afaceri Europene și Eurasiatice, a declarat că apreciază rezultatele de până acum ale Dialogului Strategic lansat în martie 2014.  

Partenerii acestui dialog, Statele Unite și Moldova, s-au angajat să continue extinderea şi aprofundarea parteneriatului strategic în patru domenii cheie – democraţia şi buna guvernare, inclusiv pe dimensiunea combaterii corupţiei, independenţa energetică, dezvoltarea economică şi financiară, cooperarea în materie de securitate. De aici.

În urma acestei vizite, jurnaliștii moldoveni au reținut doar aprecierea oficialului american potivit căreia Moldova este îndemnată să respecte opinia Comisiei de la Veneția privind inițiativa schimbării sistemului de vot. Doar că, la întâlnirea avută cu președintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu, doamna Brink, a primit semnalul potrivit căruia Chișinăul oficial  va merge înainte cu planul introducerii sistemului de vot mixt și că va ține seama doar de recomandările de natură tehnico-juridice oferite de experții Comisiei de la Veneția.

Răspunsul oficialilor americani nu a întârziat să apară: pe 27 iunie, Guvernul Statelor Unite ale Americii a decis să acorde Republicii Moldova o asistenţă financiară suplimentară, în valoare de 4,1 milioane dolari SUA. Ajutorul american vine prin intermediul programului „Controlul drogurilor şi aplicarea normelor de drept”, și este îndreptat spre promovarea supremaţiei legii în Republica Moldova. De aici.

Probabil nu este întâmplător faptul că, după ședința săptămânală a liderilor Partidului Democrat din Moldova, președintele acestei formațiuni politice, Vlad Plahotniuc, a anunțat că,  în scurt timp, Guvernul moldovean își va prezenta noile sale priorități. În acest plan de acţiuni vor fi incluse: a)votarea în Parlament şi implementarea legii cu privire la reforma Guvernului; b)asigurarea funcţionării Agenţiei de Servicii Publice care va uni cinci instituţii şi va reduce tarifele pentru serviciile prestate cetăţenilor; c)asigurarea funcţionării Agenţiei Naţionale de Integritate şi Agenţiei Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor în sectorul achiziţiilor publice; d)asigurarea funcţionalităţii unui Oficiu de recuperare a activelor care va aduce în bugetul statului averile confiscate prin justiţie de la persoanele condamnate; e)asigurarea transparenţei întreprinderilor de stat şi municipale. Liderul PDM a spus că planul de acţiuni va fi prezentat şi partenerilor externi. Ca şi ei să cunoască modul în care se fac reformele în Moldova. De aici.
 
Nu e deloc surprinzător faptul că noile priorități ale Cabinetului de Miniștri includ măsuri care vin în sprijinul susținerii supremației legii. Reținerea judecătorului Melniciuc, a ex-procurorului general Valeriu Balaban ori a ex-viceministrului MAI, Veaceslav Ceban, sunt semnele continuării procesului de deparatizare a statului. 

Cu siguranță, doamna Brink, a transmis Departamentului de Stat intenția oficialilor moldoveni de a modifica sistemul electoral din Republica Moldova. Dacă oficialii americani erau reticenți la această intenție nu ofereau ultimul suport de grant. Atenție, cei 4,1 milioane de dolari reprezintă o asistenţă financiară nerambursabilă. Singura datorie a Chișinăului fiind consolidarea supremației legii și respectarea regulilor  democratice.

La Chișinău, adjunctul pentru Afaceri Europene al Secretarului de Stat al Statelor Unite a declarat că, imediat după relansarea Dialogului Stategic între Moldova și Statele Unite, grupurile de lucru vor dezvolta şi vor lansa noi propuneri de proiecte şi activităţi prezente în priorităţile moldo-americane. Desigur este vorba și de acțiuni care vin spre consolidarea capacității de apărare și securitate a Republicii Moldova. 

Cele patru milioane de doalri oferite de Statele Unite fac parte dintr-un program mai amplu pe care îl dezvoltă și NATO , de construire a integrității, (Building Integrity Programme) și are drept scop lupta anticorupţie şi sporirea eficienţei administrării în domeniul apărării şi securităţii statului moldovean.

În luna mai, presa de la Chișinău se întreba ce caută Plahotniuc, în Statele Unite ale Americii? Relansarea Dialogului Stategic moldo-american este răspunsul la această întrebare.

În mai, liderul PDM le-a prezentat interlocutorilor americani progresele făcute de oficialii moldoveni și a accentuat disponibilitatea guvernării de la Chișinău de a întări colaborarea Statele Unite și Uniunea Europeană. Era un semnal transmis la Washington, de decidentul politic al zilei. Domnul Plahotniuc arăta atunci /arată și acum, că anume el este cel cu care SUA poate dialoga și nu președintele Igor Dodon. Semnalul din luna mai a fost înțeles, la o lună distanță, Dialogul Strategic moldo- american a fost reluat. Semn că Moldova se transformă într-un partener de nădejde al Statelor Unite. Altceva nici nu era/nu e posibil.





luni, 26 iunie 2017

UNITATEA NAȚIONALĂ ȘI OPORTUNISMUL LUI BĂSESCU



Senatorul Partidului Mișcarea Populară din România, Traian Basescu a fost ales, duminică, 25 inunie, la Chișinău, în funcția de președinte de onoare al Partidului Unității Naționale din Republica Moldova, formațiune fondată de fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru. Congresul PUN a preferat să păstreze liberă, deocamdată, funcția de președinte, Anatol Șalaru ocupând funcția de președinte executiv. Deputatul PMP, Constantin Codreanu, originar din Republica Moldova, a fost ales prim vicepreședinte al acestei formațiuni politice. De aici.

La 21 iunie 2017, Ministerul Justiției din Republica Moldova a înregistrat această formațiune în registrul partidelor. Acest lucru s-a întâmplat după ce președintele Partidului Politic „Dreapta”, Ana Guțu, și-a prezentat demisia delegații la Congres l-au ales în calitate de președinte executiv pe Anatol Șalaru.  Fostul președinte al Partidului „Dreapta”, Ana Guțu, a fost aleasă în funcția de prim-vicepreședinte al PUN. De aici.

În discursul avut la Congresul PUN, Traian Băsescu a declarat că, apariția acestei formațiuni politice unioniste are loc în preajma zilei de 28 iunie, ziua ocupării Basarabiei de către Uniunea Sovietică, iar acest lucru nu este întâmplător.  

Dar, dincolo de această simbolistică, ziua de 28 iunie mai înseamnă ziua câștigării celui de al treilea mandat la primăria Chișinău pentru Dorin Chirtoacă. În 2015, locuitorii capitalei moldovene s-au mobilizat și, la mustață,  cu o diferență de  21 de mii voturi i-au acordat vot de încredere lui Chirtoacă. Pentru  candidatul Partidului Socialist, Zinaida Greceanâi, au votat 141.929 de cetățeni. 

Participarea lui Băsescu la primul Congres al PUN și alegerea lui în calitate de președinte de onoare este un semnal transmis electoratului pro-unionist din Republica Moldova. Ex-președintele României are un simț politic de invidiat, a simțit oportunitatea acestei acțiuni și, în felu-i clasic, a construit rapid. (Să sperăm că nu va dărâma la fel de ușor.) 

Liberalii domnului Ghimpu, principali beneficiari ai votului unionist, au dezamăgit. Mihai Ghimpu, la alegerile prezidențiale, nu a putut obține un scor mai mare de 2%. Asta în condițiile în care, potrivit sondajelor, electoratul pro-unionist din Moldova a crescut constant, ajungând la o cifră de peste 20%.

Așa că, era firească construcția unei alte formațiuni politice unioniste în Republica Moldova. Mai ales că, la ultimile alegeri parlamentare din România, PMP-ul a ajuns formațiune parlamentară și cu ajutorul voturilor cetățenilor români cu domiciliu în Republica Moldova. 

Da, în România, Traian Băsescu nu mai este pe val. În timpul crizei financiare mondiale, a ales să aplice măsuri de austeritate și a tăiat cu 25% pensiile și salariile bugetarilor - a salvat statul român dar a pierdut din simpatizanți. Dar Băsescu, dă dovadă de consecutivitate – spre deosebire de președintele Iohannis, care, încă nu a anunțat care este proiectul de țară al României, președintele PMP nu a renunțat la proiectul pe care l-a anunțat pe cînd era la Cotroceni – unirea cu Republica Moldova. 

Numirea deputatului PMP, Constantin Codreanu, în funcția de prim vicepreședinte al noului partid unionist de la Chișinău este o primă conectare al unui partid din România la viața politică din Republica Moldova. Între Chișinău și București au mai avut loc conectări politice – oameni politici moldoveni, (Leonida Lari, Ilie Ilașcu, Ion Hadârcă) au fost prezenți în Parlamentul de la București. Este pentru prima dată când, în conducerea unei formațiuni politice din Republica Moldova întâlnim un deputat prezent și în Parlamentul României. Numirea lui Codreanu în funcție, slăbește din pozițiiile deținute de Anatol Șalaru și Ana Guțu. Domniile lor nu au protestat, deci proiectul de constituire al PUN a fost unul gândit, adaptat și implementat de Traian Băsescu în Basarabia, pentru Basarabia. A nu se uita că presa moldoveană a relatat despre  intâlnirile lui Anatol Salaru cu președintele PMP. Lansarea proiectului politic al lui Băsescu la Chișinău - care, la primirea cetățeniei moldovene, a spus că nu are nici un proiect politic pentru Basarabia - este primul pas real, pragmatic și oprtun prin care politica romanească se conecteaza la politica dintre Prut și Nistru. 

Acest proiect poate slăbi pozițiile pe care le-au detinut Partidul Liberal (Mihai Ghimpu) ori Partidul Național Liberal (Vitalia Pavlicenco) ori alte minuscule partide unioniste din Republica Moldova. Daca Traian Băsescu va avea câștig de cauză și își va rezolva problema cu cetățenia Republicii Moldova el va fi persoana care va atrage în jurul său suficiente simpatii politice pentru ca noul partid unionist să ajungă bine pregătit pentru alegerile parlamentare care vor avea loc între Prut și Nistru în 2018. 

Acest “entuziasm disperat al unor oameni rezonabili cu aspiraţii unioniste şi totodată proeuropene”, (de aici) de a saluta apariția lui Băsescu pe scena politică basarabeană, vine să acopere necesitatea acută a moldovenilor dintre Prut și Nistru de a avea un partid naționalist. 

În eventualitatea în care Băsescu ajunge președintele PUN, la pragul actual de 6%, indiferent de schimbarea sau ne-schimbarea Codului Electoral, are șansa ca, în anul Marii Uniri, să îl vedem deputat în Parlamentul Republicii Moldova. O împrejurare favorabilă, pentru locuitorii dintre Prut și Nistru, de a fi martorii zeflemelilor și miștocărelilor cu care, fostul președinte al României, și-a obișnuit simpatizanții.



Dincolo de afirmațiile făcute de Ion Ceban, purtătorul de cuvânt al Președinției moldave, care a spus că „apucăturile bădărănești vor fi penalizate politic” (de aici), rămâne să vedem care va fi răspunsul președintele Dodon!




OPORTUNÍSM s. n. Atitudine lipsită de principialitate a unei persoane care, pentru a-și satisface interesele personale, adoptă și aplică, după împrejurări, principii și păreri potrivite momentului. – Din fr. opportunisme.

PS

Punctul de vedere al presedintelui Igor Dodon

Cu privire la comentariile lui Traian Băsescu, pot preciza următoarele:

Prin declarațiile și acțiunile lui Băsescu, care a fost președinte român două mandate, se confirmă bănuielile noastre că o parte însemnată a clasei politice de la București dorește lichidarea statalității moldovenești. Băsescu este unul dintre cei mai radicali și mai ridicoli exponenți ai unionismului, dar nu este unicul. Sunt mulți ca el.

Campania propagandistică „Basarabia – pămînt românesc” a fost lansată pe timpul lui Băsescu. El în mod deschis a susținut și continuă să susțină partidele extremiste și antistatale din Republica Moldova.

Toată această propagandă unionistă a dăunat mult relațiilor de încredere între Chișinău și Tiraspol. Dar tocmai acesta e unul dintre obiectivele unioniștilor – să nu permită reîntregirea Republicii Moldova, fiindcă o Moldovă reîntregită nu va putea fi anexată la România, iar trupele NATO nu vor putea ajunge pe Nistru.

Iată de ce eu insist asupra interzicerii prin lege a unionismului și pentru tragerea la răspundere a celor care organizează campanii și acțiuni de lichidare a statului Republica Moldova. În orice țară care se respectă există pedeapsă penală pentru așa activități.

Există însă un aspect pozitiv în toată această istorie cu Băsescu.

Traian Băsescu obișnuiește să-și îngroape proiectele politice pe termen lung. A falimentat politic în România, unde este anchetat penal.

La Chișinău au falimentat zgomotos adepții lui liberali: Ghimpu și Chirtoacă.

La fel de rușinos vor falimenta actualii unioniști în frunte cu Ana Guțu și Anatol Șalaru.

În Moldova, unioniștii s-au autocompromis de fiecare dată. Așa va fi și de acum încolo, inclusiv cu ajutorul unora ca Băsescu.

Apropo, lui Băsescu nu i-a reușit să devină cetățean al Republicii Moldova. Am contribuit personal la acest lucru. Eu sunt convins că asemenea personaje negative nu merită cetățenia statului nostru.

Și, din punct de vedere legal, cetățenii străini nu pot fi membri de partid si nici nu pot fi lideri de partid înregistrat la Chișinău.

Nu știm ce vrea Băsescu mai mult: să facă politică în Moldova, sau să fugă de răspunderea penală din România, unde el are mari probleme legate de corupție și abuz de putere.

Eu încurajez justiția din România să-l ajute pe Băsescu să facă Unirea și alte uniri în pușcărie.