miercuri, 27 iulie 2016

PLATON, NATAȘA ȘI FMI-UL



Parlamentul Republicii Moldova dezbate astăzi, 27 iulie 2016, moțiunea de cenzură împotriva guvernului Filip. Revendicarea de demitere a cabinetului de miniștri a fost inițiată în urmă cu o săptămână de către socialiștii moldoveni, liberal-democrați și câțiva deputați comuniști. 

La ora când scriu aceste note, premierul moldovean își ține discursul în fața deputaților. Rezultatul acestei moțiuni va fi nul – opoziția parlamentară nu va găsi suficiente voturi pentru demiterea lui Pavel Filip. Nu are de unde. Colac peste pupăză - patru deputați liberal democrați și-au luat concediu medical și lipsesc de la această ședință. Fără un rezultat concret, acțiunea inițiată de socialiști se va înscrie în lungul șir de activități care își doresc slăbirea încrederii cetățenilor moldoveni, dar și a decidenților externi, în capacitățile instituționale ale statului moldovean. Activități care sunt costisitoare și au un centru de comandă comun. 

Spectacolul opoziției parlamentare/extraparlamentare nu a convins. Moldova va avea un acord cu FMI! Anunțul a fost făcut de către şefa misiunii FMI pentru Moldova,  Ivanna Vladkova-Hollar, pe 26 iulie, la Washington. Programul va cuprinde mai multe reforme economice, va avea durata de trei ani şi are o finanţare de 179 de milioane de dolari.
Repet: acțiunile opoziției parlamentare și extraparlamentare de denigrare a capacității guvernului sunt operațiuni concentrate și costisitoare. Aceste actiuni au dat greș. Decidenții financiari externi cred în stabilitatea politică a statului moldovean și apreciază eforturile depuse de cabinetul de miniștrii pentru predictibilitate și echilibru. Finanțarea statului moldovean a fost decisă și din aceste motive.

Cu siguranță, reprezentanții instituțiilor diplomatice  străine, ambasadele, reprezentanța Băncii Mondiale, PNUD, FMI, au observat mobilizarea instituțiilor de forță pentru descoperirea autorilor fraudei bancare. Menținerea ordinii în sectorul financiar bancar și descoperirea autorilor fraudei bancare a fost/este o solicitare comună atât a FMI, cât și a UE, pentru reluarea finanțării Moldovei.

Reținerea omului de afaceri Veaceslav Platon de către serviciile speciale ale Ucrainei este un rezultat al acestei mobilizări. Serviciile speciale ucrainene au anunțat că au efectuat această reținere în baza unui mandat de arest internațional emis de către autoritățile moldovene. Procuratura Anticorupție a emis acest mandat de arestare pe numele lui Platon după ce a efectuat mai multe percheziții la sediile mai multor bănci din Chișinău. Procurorii moldoveni au stabilit  o legătură între frauda bancară și spălarea unor sume enorme de bani din Federația Rusă prin intermediul unei bănci din Republica Moldova, în baza ordonanțelor judecătorești. Potrivit acuzatorilor moldoveni aceste acțiuni au fost înfăptuite de către una și aceeași persoană – Veaceslav Platon. Probabil, procurorii au suficiente probe pentru a face această afirmație.

După reținerea lui Platon am observat activizarea a mai multor instituții media care au pus la îndoială această reținere și au solicitat autorităților ucrainene să nu îl extrădeze. Sunt exact aceleași instituții media care au depus eforturi pentru crearea unei stări de neîncredere în instituțiile statului moldovean. Pe alocuri, le-a reușit. Sunt aceleași instituții care, în 20 ianuarie 2015, îndemnau cetățenii moldoveni să participe la manifestațiile de protest din fața Parlamentului. Reținerea lui Platon a adus în lumina reflectoarelor  această rețea mediatică, care susține opoziția parlamentară/extraparlamentară și a desconspirat existența unui singur centru de coordonare al acestor acțiuni. S-a observat că între Victor și Viorel Țopa, aflați în Germania, și Veaceslav Platon, aflat în Ucraina, a fost o permanentă comunicare pentru ca efortul de a destabiliza statul moldovean, unul foarte costisitor, să dea rezultat. Nu a dat!
 
Politicianul Renato Usatîi afirmă că a discutat cu Platon înainte ca acesta să fie reținut de către serviciile speciale din Ucraina. Potrivit lui Usatîi, omul de afaceri ar fi declarat că, marți 26 iulie, seara, ar fi trebuit  să participe la emisiunea jurnalistei Natalia Morari în cadrul căreia ar fi prezentat documente care ar fi trebuit să îl absolve de acuzațiile procurorilor moldoveni. Aceste declarațiile confirmă existența unei structuri mediatice aflate în subordinea opoziției și presupune conectarea lui Usatîi la această rețea. 


Dacă însumăm toate aceste elemente devine clar că furtul miliardului a avut drept principal scop destabilizarea statului moldovean și crearea unui haos pe scena politică dintre Prut și Nistru. Falimentul statului moldovean ar fi fost o condiție ideală pentru ca formațiunile politice de orientare pro-rusă (Partidul Socialiștilor) să poată accede, în mod democratic, la putere. 

Revenirea finanțării internaționale pentru Moldova nu reduce acest risc. Ireversibilitatea schimbării cursului de apropiere a Moldovei de UE poate fi dată doar de  implementarea, graduală, a prevederilor conținute în Acordul de Asociere la UE. 

Reținerea lui Veaceslav Platon este în strânsă conexiune cu reluarea finanțării FMI pentru Moldova. Este vorba de încrederea finanțatorilor internaționali în seriozitatea instituțiilor statului moldovean. De asta, probabil, s-au convins și cercurile politice de la București.  Poate ar fi timpul ca domnul Cioloș, la Palatul Victoria, să decidă urgentarea acordării primei tranșe din împrumutul bilateral de 150 de milioane de euro. În aceste condiții și Comisia Europeană va da undă verde pentru reluarea suportului bugetar pentru Moldova. 

luni, 25 iulie 2016

MINCIUNA LUI USATÎI VERSUS PARTENERIATUL PENTRU EUROPA



În cadrul unei emisiuni de televiziune, liderul partidului politic, Partidul Nostru, Renato Usatîi,  a declarat că s-a întâlnit recent cu vicepreședintele PDM, Vladimir Plahotniuc, care i-ar fi propus bani pentru a părăsi scena politică moldovenească. „Am avut două întâlniri cu Plahotniuc, pe 6 și 16 iunie. (…)El o încercat să îmi facă două propuneri. N-o să mai fiu atacat, dar trebuie să părăsesc Republica Moldova pentru septembrie, octombrie și noiembrie pentru că el pregătește o tentativă. Mi-a propus 1.500.000 de dolari”, a declarat Usatâi.  În cadrul emisiunii, politicianul i s-a adresat lui Vlad Plahotniuc cerându-i să plece și să lase în pace Republica Moldova. 

Renato Usatîi minte – nu s-a întâlnit cu vicepreședintele PDM. Sunt cel puțin TREI motive care mă fac să nu cred în spusele primarului de Bălți: nu există nici o dovadă audio/video care să confirme aceste declarații - dacă întâlnirea ar fi avut loc, Usatîi ar fi făcut această înregistrare, ori cel puțin o fotografie; Usatîi, îl consideră pe Plahotniuc ca fiind principalul său dușman politic – nu cred că vicepreședintele PDM ar fi acceptat o întîlnire cu cel care face asemenea declarații publice; suma pronunțată bate la ochi – de ce nu două milioane, de ce nu patru?

Deputatul Sergiu Sârbu are dreptate: „Renato Usatîi a intrat în campania electorală. Sunt declarații populiste”, a declarat deputatul moldovean. Că este vorba de campania electorală o demonstrează afirmația lui Usatîi referitoare la faptul că formațiunea politică pe care o conduce, îl va susține pe Igor Dodon dacă acesta va ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale. „Am vorbit deja cu Dodon despre turul doi de la alegerile prezidențiale. I-am spus că dacă în turul doi ies Maia Sandu și Igor Dodon, (...) noi, desigur, că îl vom susține pe Dodon. Vă asigur că nu doar eu îl voi susține, ci toți, fiindcă doar Dodon îl va împiedica pe Plahotniuc să captureze statul”, a spus Usatîi. 

E clar! Primarul de Bălți le-a reamintit telespectatorilor moldoveni că Dodon este politicianul cel bun, iar vicepreședintele PDM este  întruchiparea răului. De ce a fost nevoie de acest spectacol mediatic? Pentru că miercuri, 27 iulie, Parlamentul Republicii Moldova va dezbate moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Filip. Acuzațiile aduse la adresa lui Plahotniuc înseamnă de fapt un atac la adresa Partidului Democrat din Moldova, înseamnă a arunca o umbră de îndoială asupra guvernului condus de Pavel Filip.

De fapt, bătăliile politice care se desfășoară între Prut și Nistru au un singur destinatar – cucerirea încrederii. Atât a cetățenilor moldoveni, dar și a decidenților externi. Coaliția majoritară și Guvernul Filip își dorește să convingă decidenții externi că Moldova s-a pornit pe calea schimbărilor în bine, opoziția, la rândul ei,  dorește să convingă aceiași decidenți că, în Moldova nimic nu s-a schimbat și că actualul guvern bate pasul pe loc – aduc exemplu scrisoarea liderului PAS, Maia Sandu, către FMI.

Concluzia? Opoziția, fie ea parlamentară ori extraparlamentară, își dorește ca în societate să apară cât mai multă senzație de neîncredere în capacitatea guvernanților de a crea stabilitate în Moldova. Această suspiciune va măcina încrederea tuturor – de la ambasadorii din Republica Moldova, la reprezentanții organizațiilor internaționale, de la jurnaliștii acreditați la Chișinău, la simplul cetățean - cu toții vor sta sub semnul îndoielilor. Simpla bănuială că în Moldova lucrurile nu se schimbă îi vor face pe decidenții externi să nu acorde credit de încredere guvernului Filip, în lipsa acestuia, șansa opoziției, de a declanșa tulburările necesare pentru cucerirea puterii, va crește. 

Usatîi a mințit pentru a semăna neîncredere!

Liberal democrații moldoveni au refuzat să participe la construirea apropierii Moldovei de Europa. Au preferat să se înroleze, orbiți, probabil, de dorința răzbunării, alături de socialiști și echipa lui Usatîi, cel care a turnat o vidanjă de fecale în fața sediului PLDM. În schimb, acceptul Partidului Popular European din Moldova de a fi alături de Coaliția majoritară în acest Parteneriat pentru Europa vine să ofere speranță în ireversibilitatea drumului Moldovei către UE.


vineri, 22 iulie 2016

HARBUZUL S-A COPT. RUȘII ÎL CULEG?



Consiliul Coaliției de Guvernare a lansat, pe 20 iulie, o invitație la dialog către partidele proeruopene din Parlamentul Republicii Moldova – PLDM și PPEM. Reprezentanţii coaliţiei îşi exprimau speranţa că printr-o comunicare eficientă şi constructivă s-ar putea identifica cele mai bune soluţii pentru modernizarea statului moldovean și implementarea Acordului de Asociere la UE.

Decidenții Coaliției de Guvernare au procedat corect. În condițiile politice actuale, Moldova are nevoie de un propriu Acord de tip Snagov. În iunie 1995, la Snagov, 14 formațiuni politice din România, aflate atât la putere, cât și în opoziție, au semnat o Declarație în care anunțau că au ajuns la un consens în ceea ce privește integrarea europeană și euroatlantică a statului român. Acest punct de vedere comun a deblocat calea României spre integrarea în Uniunea Europeană. Majoritatea comentatorilor politici moldoveni consideră că Moldova are nevoie de un pact care ar consemna acordul comun al partidelor politice privind viitorul european al Republicii Moldova. Invitația la colaborare lansată de Partidul Democrat din Moldova reprezintă un pas către semnarea unui acord pentru implementarea Acordului de Asociere la UE – un acord de tip Snagov.

PLDM nu a acceptat invitația lansată de Consiliul Coaliției de Guvernare, potrivit lor, „scopul anunţat al acestei invitaţii, şi anume „identificarea celor mai bune posibilităţi de colaborare constructivă şi consistentă pentru susţinerea căii europene a Republicii Moldova”, este unul vag, general şi cinic. În același timp, deputații din fracțiunea PLDM au semnat moțiunea de cenzură împotriva guvernului Filip inițiată de PSRM. Anunțul a fost făcut de președintele fracțiunii Tudor Deliu. „Actuala guvernare se străduie să ne hrănească cu promisiuni și vorbe false. Deoarece nimeni nu a ținut cont de solicitarea noastră privind audierea premierului Pavel Filip, am fost puși în situația să semnăm moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Filip”, a declarat Tudor Deliu. 

Domnul Candu are dreptate: la mâna de ajutor întinsă s-a răspuns cu pumnul. Susținerea de către deputații PLDM a moțiunii de cenzură înaintate de către socialiștii moldoveni dincolo de faptul că este un sprijin politic neașteptat reprezintă acceptul liberal democraților pentru aserțiunile cuprinse în moțiune. Printre punctele exprimate există un pasaj care se referă la faptul că Guvernul Republicii Moldova ar fi trebuit să fie mai maleabil față de Federația Rusă. Rezultă că PLDM-ul sprijină politicile de apropiere ale socialiștilor de Federația Rusă? Semnarea moțiunii de cenzură a socialiștilor asta înseamnă!

Înțeleg că PLDM este în opoziție. Înțeleg că există supărări nevindecate. Dar nu pot înțelege cum se poate ca formațiunea politică care a fost un pivot al politicilor pro-europene în Moldova să semneze un document politic alături de principalul inamic politic al apropierii Moldovei de UE – Partidul Socialiștilor? Să înțeleg că de fapt nucleul dur al liberal democraților erau niște pro-ruși camuflați în uniforme pro-europene? Să înțeleg că dorința de răzbunare politică este atât de mare încât întunecă orice rațiune? Ori poate, noul lider al PLDM, domnul Viorel Ciubotaru, a făcut dovada lipsei de fler politic?
Explic. Participarea PLDM-ului la dialogul politic lansat de către Coaliția de Guvernare i-ar fi oferit posibilitatea de a lansa o serie de cerințe. Semnarea unui acord de colaborare ar fi putut conține o serie de avantaje politice care le sunt necesare. 

Liderul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă, a fost cel care a răspuns inițiativei lansate de Coaliția de Guvernare. Preşedintele dmocraților moldoveni, Marian Lupu a declarat că parteneriatul cu PPEM ar conduce la o consolidare a parcursului european. "Propunem un parteneriat care ar duce la o consolidare. PPEM dispune de o experienţă inedită şi ar fi de mare folos pentru parcursul european al Republicii Moldova. Am dispus semnarea unui acord de colaborare. Este vorba de un parteneriat, nu de o lărgire a majorităţii parlamentare", a punctat liderul democrat.

Descifrarea oferită de către Marian Lupu, că nu este vorba de lărgirea majorității parlamentare, vine în sprijinul ideii conform căreia Coaliția de Guvernare din Moldova și-a dorit crearea unui Acord de tip Snagov pentru implementarea Acordul de Asociere la UE. Acest lucru a fost înțeles perfect de către liderul PPEM, Iurie Leancă: "Din diacuţia pe care am avut-o ideea este de a crea un eventual parteneriat cu coaliţia, pentru ca PPEM să îşi asume o mai mare responsabilitate pentru proiectul european al Moldovei. Vreau să remarc această invitaţie este una interesantă, pornind de la idea că această majoritate deţine suficiente voturi pentru a-şi promova proiectele de legi. Remarc o generozitate care nu se întâmplă des în viaţa politică."

Refuzul PLDM-ului de a apuca mâna întinsă de către PDM vine dintr-o profundă și oarbă frustrare, iar ea va distruge această formațiune politică din interior. Această respingere reprezintă de fapt începutul sfârșitului acestei formațiuni politice. De ce? Pentru că semnarea moțiunii de cenzură este o ofensă adusă tuturor celor care au crezut în destinul pro-european al acestui partid. 

Desigur, moțiunea de cenzura împotriva guvernului reprezintă un act absolut democratic. Partea bună a acestei acțiuni politice este dată de faptul că avem confirmarea că, în sfârșit, harbuzul roșu-verde s-a copt. Din fericire, nici rușii nu îl culeag - moțiunea nu va trece!