luni, 25 septembrie 2017

LUDOVIC ORBAN ȘI CEI DOI PLĂMÂNI AI LUI ROȘCA



Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a organizat duminică, 24 septembrie, trei mitinguri în sprijinul inițiativelor președintelui Igor Dodon.  Manifestațiile au avut loc în trei orașe moldovene: Bălți, Anenii Noi și Cahul. Simpatizanții, puțini la număr, au aprobat rezoluția PSRM prin care se anunță că socialiștii moldoveni lansează o campanie națională de colectare a semnăturilor necesare declanșării unui referendum pentru atribuirea președintelui moldovean puteri executive, deci instaurarea republicii prezidenţiale. De aici.

Anterior, Preşedintele Partidului Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase şi liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu au anunțat că, la 1 octombrie, vor organiza încă un protest împotriva adoptării noului Cod Electoral. Pe 17 septembrie, cei doi lideri ai opoziției extraparlamentare au organizat o demonstrație de protest la care au participat circa o mie de personae. Pentru organizarea ei, cei doi politicieni moldoveni au avut la dispoziție toată vara. De aici.

Constat că manifestările de protest la adresa guvernării Filip au avut loc înaintea ori după discursul premierului moldovean de la tribuna Adunării Generale a ONU, unde a cerut delegaţiilor statelor participante să susţină solicitarea Republicii Moldova pentru introducerea pe agenda noii sesiunii unui punct care vizează retragerea forţelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. De aici.

Analiza celor două manifestări, din 17 septembrie și din 24 septembrie, demonstrează că ambele proteste au fost împotriva actualei guvernări. Liderul PAS, Maia Sandu s-a lăsat antrenat într-un conflict care nu reprezintă agenda și problemele populației. O agendă care i-a fost sugerată/impusă de Andrei Năstase și finanțatorii formațiunii politice pe care o conduce acesta. Un scenariu al cărui finalitate ar fi debarcarea guvernului Filip. Un sfârșit dorit și de socialiștii moldoveni. 

Ultima întâlnire a președintelui Klaus Iohannis cu premierul Pavel Filip a demonstrat că, atât Cotroceniul, cât și Palatul Victoria, au  certitudinea continuării proceselor de reforme inițiate de cabinetul Filip. Președintele României a spus, cu subiect și predicat că, Republica Moldova trebuie ajutată instituțional. "Nu cred că este important să ajutăm anumiți politicieni, este important să ajutăm statul moldovean, cetățenii și instituțiile moldovene", a spus președintele României. Președintele român l-a felicitat pe premierul moldovean și s-a declarat gata să acorde cea de a trei tranșă a împrumutului destinat Moldovei. De aici.

Aflat recent la Chișinău, președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a declarat că în capitala moldoveană se simt mai multe derapaje de la normele democratice. Preşedintele Partidului Naţional Liberal din România a asigurat că se va implica activ în politica de la Chişinău, el consideră ca potenţiali parteneri pe liderii PAS, PPDA, PLDM. De aici.

Opoziția liberală din România vorbește pe aceeiași voce critică cu cea a opoziției extraparlamentare din Republica Moldova. Declarațiile făcute de liderul liberalilor români la Chișinău intră în contradicție cu felicitările adresate de președintele Iohannis lui Pavel Filip.  Ce ar trebui să înțelegem din asta? Că președintele Iohannis, când l-a felicitat pe premierul Filip, nu a ținut cont de opiniile președintelui PNL, Ludovic Orban? Ori că, președintele român, de formațiune liberală, a încetat să mai fie partizanul PNL? Nici una, nici alta. Explicația ține de activitatea de partid al noului președinte al PNL, Ludovic Orban. Ales în iunie 2017, Orban se află în această funcție doar trei luni, așa că el trebuia să se manifeste cumva. 

A ales să vină în Republica Moldova. Este prima dată când liderii liberalismului românesc se manifestă mai clar în chestiuni care țin de fenomenul politic care are loc la Chișinău - fieful lui Traian Băsescu. Ludovic Orban a explicitat foarte clar acest interes electoral: “Voi fi extrem de prezent în Chişinău şi în toate localităţile din Republica Moldova acolo unde există prezent Partidul Naţional Liberal, mă voi implica în acţiunile Partidului Naţional Liberal de aici din Moldova. Aici avem o organizaţie puternică, cu rezultate remarcabile în alegerile prezidenţiale pentru preşedintele Iohannis, unde am obţinut un scor foarte important, şi pentru mine este foarte important ceea ce se întâmplă în Republica Modova”. 

Ludovic Orban s-a manifestat exemplar - este primul președinte liberal care vine într-o vizită de lucru – pe linie de partid – în Republica Moldova. L-a adus aici rezultatul bun obținut la alegerile prezidențiale din România, când un număr mare de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova au votat pentru Klaus Iohannis. Sunt sigur că a fost vorba și de cele întâmplate în PLDM, formațiune politică cu care liberalii români sunt parteneri, dar și în curtea liberalilor moldoveni conduși de Mihai Ghimpu. (Cu care Orban a avut o întâlnire neoficială.) 

Vizita lui Ludovic Orban la Chișinău este una istorică pentru liberalii români, atât din România, cât și din Republica Moldova. Președintele PNL speră ca, prin intermediul PAS și PPDA, să fure aura pe care o deține Traian Băsescu în Republica Moldova. Să nu uităm că, la ultimele alegeri parlamentare din România, Partidul Mișcarea Populară a trecut pragul electoral datorită voturilor obținute în Republica Moldova. 

Îmi pare rău că, la întîlnirea oficială avută cu Maia Sandu și Andrei Năstase, politicianul român nu a întrebat care ar fi partidul cu care cei doi ar fi dispuși să facă alianță pentru formarea unei majorități parlamentare? Cu Partidul Socialiștilor ori cu Partidul Democrat din Moldova? La o atare întrebare Maia Sandu i-ar fi raspuns lui Orban cât se poate de clar – nu va intra în alianță cu socialiștii. Andrei Năstase s-ar fi eschivat de la răspuns.  

Prezența președintelui PNL la Chișinău ține mai mult de construirea unui câmp electoral favorabil lui Klaus Iohannis. Doar că, noul președinte de partid, riscă să calce pe grebla pe care au mai călcat odată politicienii români, atunci când, investind în PPCD-ul lui Iurie Roșca, au constatat nedumeriți, că are doi plămâni, unul românesc și altul rusesc.

vineri, 22 septembrie 2017

IOHANNIS NU VREA SĂ CALCE PE GREBLELE POLITICII MOLDOVENEȘTI



Președintele Partidului Liberal anunță că nu mai crede în integrarea europeană a Republicii Moldova și că cetățenii moldoveni sunt amăgiți. Dacă vrem integrare europeană trebuie să ne unim cu România, declară Mihai Ghimpu. De aici.


Anunțul liderului liberalilor moldoveni vine după ce, pe 20 septembrie 2017, președintele Klaus Iohannis a declarat că România trebuie să ajute instituțional Republica Moldova și nu anumiți politicieni moldoveni. De aici.


Declarația președintelui Iohannis a dat fiori reci dreptei politice moldovene care se aștepta la o posibilă asistență tehnică și politică din partea unor cercuri oficiale românești. Șeful statului român a spulberat orice urmă de speranță a opoziției extraparlamentare din Republica Moldova atunci când, cu subiect și predicat, l-a felicitat pe premierul moldovean Pavel Filip. „ (…) Moldovenii merită întreaga atenție a României și vă felicit domnule prim ministru fiindcă dumneavoastră ați reușit în aceste vremuri complicate să conduceți Guvernul într-un fel care vă face cinste", a spus șeful statului român. De aici.


Se știe că președintele României este zgârcit la vorbe. De asta, felicitarea adresată lui Pavel Filip capătă și mai multă greutate. Laudele lui Iohannis au fost urmate de afirmația potrivit căreia oficialitățile moldovene vor primi cea de a treia tranșă a împrumutului românesc destinat Chișinăului. Declarația taie orice entuziasm protestatar al liderului PAS, Maia Sandu; anterior politicianul moldovean le sugera autorităților de la București să înghețe acordarea celei de a treia tranșe din acest împrumut. 


Președintele Iohannis, în noiembrie 2015, a refuzat aprobarea acestui împrumut afirmând că, “în Moldova, nu există certitudinea continuării procesului de reforme”. De la Chișinău, Maia Sandu, Andrei Năstase ori Ion Sturza, care își doreau declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, au îndemnat Bucureștiul să nu acorde sprijin financiar guvernului Filip. Blocarea împrumutului românesc pentru Republica Moldova a alimentat protestele opoziției politice extraparlamentare din fața Parlamentului (ianuarie 2016).


Între timp, autoritățile române au conștientizat că trebuie să fie foarte atente la tot ce mișcă  în Republica Moldova. Vocile care afirmă că Bucureștiul oficial ar putea fi dus în eroare, se înșeală. La Cotroceni, dar și în Palatul Victoria, există certitudinea că la Chișinău procersul de reforme continuă. Mai mult, decidenții politici români încep să observe  că agenda politică a PAS și PPDA nu are nimic cu interesul național al României, de a menține Moldova în siaj european și de a ajuta la păstrarea stabilității politice și economice între Prut și Nistru. Amintesc că, după o ședință a CSAT, din noiembrie 2016, președintele Iohannis a declarat că „obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii Moldova”. La ședința respectivă a CSAT a fost aprobat un plan strategic pentru integrarea europeană a Moldovei.



În spațiul public moldav, liderul PPDA, Andrei Năstase continuă să afirme că în Republica Moldova are loc „un circ organizat de guvernarea Filip”. De aici.

Nu știu dacă Andrei Năstase consideră drept ”circ” lista de măsuri primite de Pavel Filip la sfârșitul lunii ianuarie 2016, de la primul ministru român al vremii, Dacian Cioloș. Atunci premierul României a anunțat că statul român condiționează acordarea împrumutului de 150 de milioane de euro de un set de măsuri concrete pe care Guvernul de la Chișinău trebuie să le execute. De aici.
 

La un an și jumătate distanță, toate punctele din lista lui Cioloș au fost îndeplinite. Nici un comentator politic, fie el de la București ori de la Chișinău, nu a crezut că executivul moldovean va putea îndeplini măsurile aflate pe lista Bucureștiului. Opoziția extraparlamentară, în mod defetist, prognoza falimentul statului moldovean. 


Cu siguranță, la Cotroceni se știu toate aceste lucruri. Așa cum se știe că, pe portalurile on-line ale presei aflate în siajul opoziției extraparlamentare din Republica Moldova ori cele ale socialiștilor moldoveni nu a apărut nici o știre referitoare la întâlnirea lui Iohannis cu Pavel Filip.  


Maia Sandu și Andrei Năstase au conștientizat că, felicitările președintelui Iohannis adresate premierului Filip sunt de fapt laude indirecte la adresa președintelui PDM, Vlad Plahotniuc, coordonatorul majorității parlamentare care a susținut implementarea reformelor cerute de Bucureștiul oficial. 


Constat, cu satisfacție, că abordarea președintelui României față de Republica Moldova este una matură și pragmatică. O abordare care pleacă de la realitatea din teren. Semn că ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, are o altă strategie de relaționare cu oficialii moldoveni și nu numai.

O strategie care pleacă, probabil, de la ideea că România a cheltuit în Republica Moldova enorme resurse de încredere pentru a obține un rezultat considerabil de mic. Tocmai pentru ca statul român să nu mai calce pe aceleași greble, susțin noua abordare a președintelui Iohannis, cea care spune că cea mai bună investiție a statului român este în instituții și cetățeni, și nu în politicieni. Și asta în ciuda unor abordări mai puțin prietenoase față de statul român, ale unor politicieni moldoveni care nu s-au obișnuit cu funcția pe care o ocupă.


joi, 21 septembrie 2017

DE CE SE CONSUMĂ OPOZIȚIA



Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu afirmă că este urmărită și că îi este ascultat telefonul. Politicianul moldovean a sugerat că acest lucru se face la comanda Partidului Democrat din Moldova. „În acestă țară nu poți nici să strănuți, fără ca să nu fie înregistrat strănutul și transmis la GBC. ... Până și frizerul la care merg este ascultat - ca să se știe ce culoare a părului voi avea mâine”, a declarat Sandu. De aici.


Pe de altă parte, Andrian Candu, transmite un scurt mesaj opoziției etraparlamentare, „Spălaţi-vă pe ochi, alegerile din 2018 vor fi în baza sistemului mixt. Pregătiți-vă!” De aici.


Îndemnul este bine venit. Opoziția extraparlamentară ar trebui să accepte regulile jocului electoral și să se pregătească pentru alegeri. Nu cred că liderii Partidului Democrat își doresc să cunoască culoarea de păr aleasă de Maia Sandu. Nu cred că vreun actor politic și-ar cheltui resursele financiare pentru a cunoaște acțiunile politice ale PAS. S-a văzut la protestul din duminica lui 17 septembrie: opoziția extraparlamentară, PAS și PPDA, nu știe ce vrea. 


O analiză a manifestării din 17 septembrie demonstrează că protestul a fost mai degrabă anti Vlad Plahotniuc. Maia Sandu nu a venit în fața simpatizanților cu ceva nou, este obsedată doar de lupte politice și continuă să se lase purtată de Andrei Năstase în conflicte care nu reprezintă agenda și problemele populației. De aici, întrebarea: pentru ce ar trebui să voteze cetățeanul moldovean PAS la următoarele alegeri? Care sunt punctele clare, formulate de echipa Maia Sandu care ar reprezenta interesul omului simplu? Ori poate, Maia Sandu și compania își dorește să ajungă în Parlamentul moldovean doar ca să doarmă, așa cum fac în prezent deputații liberal-democrați? 


Constat că, Maia Sandu chiar nu cunoaște nevoile cetățeanului obișnuit. Cum poți cere FMI-ului să nu finanțeze Republica Moldova? Cum a putut solicita UE să nu acorde finanțare Chișinăului? Nu cred că îndeplinirea acestor două cerințe i-ar fi ajutat pe moldoveni să aibă o viață mai bună. Dimpotrivă. 
Observ că președintele Klaus Iohannis a înțeles, mai bine decât Maia, că Republica Moldova trebuie ajutată instituțional. "Nu cred că este important să ajutăm anumiți politicieni, este important să ajutăm statul moldovean, cetățenii și instituțiile moldovene", a spus președintele României. Iohannis l-a felicitat pe premierul Pavel Filip și s-a declarat gata să acorde cea de a trei tranșă a împrumutului destinat Moldovei. De aici.

Se pare că, la București începe să se vadă că agenda politică a PAS și PPDA nu conține nimic legat de nesesitățile și nevoile cetățenilor. Anterior Maia Sandu sugera oficialităților române să nu acorde cea de a treia tranșă a împrumutului către Republica Moldova. Se vede că Maia Sandu a devenit obsedată de un singur lucru: de Plahotniuc, ca Sergiu Mocanu anterior. Unde se află în prezent Sergiu Mocanu? Este el în preferințele electoratului moldovean? Nici insistența cu care Andrei Nastase promovează agenda anti-Plahotniuc nu a făcut ca formațiunea pe care o conduce să crească în sondaje, PPDA se află în subsolul clasamentului politic, mult sub Partidul Democrat.


Care este tema de dezbatere pe care Maia Sandu a reușit să o impună în conștiința publică ? Nu o găsiți, de la alegerile prezidențiale încoace, liderul PAS nu a reușit să impună vreuna. Mai mult, Maia Sandu nu crește în sondaje. Toate datele arată că scade, la indicatorul de încredere al populației Maia Sandu nu trece de 22% încredere. 


Speakerul Parlamentului moldovean, Andrian Candu are dreptate atunci când a spus că opoziția extraparlamentară trebuie consolidată. În cadrul unei conferințe de presă, Candu s-a arătat a fi dezamăgit de modul în care a fost organizat protestul din 17 septembrie și a subliniat că PAS şi PPDA au mesaje confuze şi că ar fi compromis nu doar ideea protestului, dar şi a opoziţiei. De aici.



Da, opoziția se consumă pe zi ce trece, iar acest lucru o demonstrează totala ei lipsă de imaginație și de inspirație politică. Acest lucru arată că opoziția extraparlamentară nu are un proiect politic bine definit, deci nu este pregătită să vină la guvernare. De ce opoziția extraparlamentară nu are un proiect bine argumentat politic? Răspunsul este la suprafață, ea nu promovează un proiect al cetățenilor moldoveni, ci proiectul personal al lui Victor și Viorel Țopa, susținătorii financiari ai PPDA.