miercuri, 18 octombrie 2017

TRILATERALA CANDU-DODON-FILIP SAU CUM VA FUNCȚIONA MOLDOVA ÎN ANUL ELECTORAL VIITOR



Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că refuzul președintelui Igor Dodon de a semna decretul de numire a ministrului Apărării este un motiv pentru declanșarea procedurilor de suspendare temporară din funcție. În acest caz, atribuțiile lui pot fi preluate de președintele Parlamentului sau de șeful Guvernului. De aici.
Președintele Dodon a reacționat la decizia Curții Constituționale afirmând că, prin decizia ei, a fost făcut un pas spre uzurparea definitivă a puterii în stat”. Șeful statului moldovean îi consideră pe judecătorii Curții drept „complici”, afirmând că ei „nu au dreptul de a institui proceduri și termene neprevăzute de Constituție ci doar dreptul de a o interpreta”. „Articolul 98, alineatul 6 din Legea Supremă nu stabilește obligația președintelui de a numi ministrul la a 2-a propunere, așa cum este prevăzut în cazul promulgării legilor”, a spus șeful statului moldovean. De aici.


În conferința de presă Igor Dodon a declarat că nu este suspendat și că își exercită în continuare funcția. Are dreptate.


Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase a confirmat asta. Președintele Dodon poate fi suspendat doar după ce o comisie parlamentară va declara așa ceva. „Curtea a constatat încălcarea Constituției, fapt care justifică suspendarea din funcție a președintelui. Parlamentului i s-a deschis calea pentru a iniția procedura de suspendare”, a spus Tănase la TVR Moldova.


Chichițele juridice sunt departe de a fi înțelese de cetățeanul moldovean. A încălcat Dodon legea supremă? Parcă da. Au dreptate deputații să-l suspende? Parcă da, parcă nu. 


Președintele moldovean spune că, dacă poartă răspundere doar în fața celor care l-au ales, nici un fel de instanță nu îl poate obliga să semneze ceva cu care nu este de acord. Deci, în mod indirect, a recunoscut că a încălcat legea supremă. Suficient motiv pentru a declanșa o procedură de impeachment?


Anterior, demiterea șefului statului moldovean putea fi făcută prin votul comun a 2/3 din deputați. Că tot deputații erau cei care îl alegeau. În prezent deputații moldoveni sunt puși într-o situație delicată: care este procedura de a-l aduce la ordine pe un președinte  vocal și profund incontrolabil ? Cum pot deputații moldoveni să demită  un președinte "neascultător" ? 


În condițiile în care președintele a fost ales în urma votului popular, unica procedură de demiterea care este corectă din punct de vedere constituțional, este cea a unui referendum. Un referendum de suspendare al șefului statului poate oferi un rezultat negativ. Cercetările sociologice arată că Igor Dodon are o cotă înaltă de  popularitate.  


Așa cum am intuit, clasa politică din Republica Moldova s-a întors în timp: ciocnirea dintre instituția prezidențială și instituția parlamentară s-a mai întâmplat. În perioada 1999-2000 președintele Lucinschi își dorea puteri prezidențiale sporite, parlamentarii au refuzat sa i le ofere, pe data de 5 iulie 2000 Parlamentul moldovean a introdus regimul parlamentar de guvernare. 


Era clar că, revenirea la alegerea președintelui moldovean prin alegeri directe, va atrage după sine discuții în contradictoriu referitoare la puterile pe care le deține președintele ales prin vot direct. Igor Dodon a spus că „Moldova ar trebui să treacă cât mai rapid la o formă de guvernare prezidențială”.


Se poate întâmpla așa ceva? Teoretic da. Forma legală de trecere la o republică prezidențială este de modificare a Constituției, pentru asta este nevoie de votul comun a 2/3 din deputați. E greu de crezut, în ciuda cotei de popularitate a președintelui Dodon, că socialiștii moldoveni vor avea un număr suficient de voturi pentru a face asta.


Răzvrătirile șefului statului împotriva majorității constituționale sunt de înțeles: comportament electoral tipic. 


Dacă Parlamentul Republicii Moldova își dorește să îl aducă la ordine pe șeful statului sunt necesare acțiuni concrete din partea legislativului: crearea unei comisii parlamentare de anchetă și solicitarea unui aviz de la Curtea Constituțională în acest sens. Abia după desfășurarea acestei anchete parlamentare președintele legislativului, Andrian Candu ar putea să îl substitue pe șeful statului.


Nu știu ce vor decide parlamentarii moldoveni. În condițiile în care Republica Moldova este un stat parlamentar, ei sunt decidenții politici. Sunt sigur că nu vom avea, așa cum își dorește Igor Dodon, alegeri parlamentare. Răzvrătirile președintelui Dodon ar trebui să aibă niște limite, ca să nu explodeze mămăliga și să sărim în aer cu toții, indiferent de simpatiile politice. Aceste norme de conduită între cele trei instituții care exercită puterea în statul moldovean, Parlament, Guvern, Președinție, ar trebui stabilite de pe acum. Mai ales că 2018 este un an electoral. De asta, cât nu e prea târziu, ar trebui să existe o întâlnire în care aceste reguli politice să fie bătute în cuie și abia după, să fie dezgropată securea războiului electoral. 


E clar că șeful statului trebuie sancționat pentru faptul că a încălcat Constituția. Nesancționarea lui ar fi contagioasă. O mustrare prea aspră ar fi provocatoare. Ea ar da naștere unor confruntări politice din care Moldova nu ar ieși deloc bine. De asta, o întâlnire trilaterală între Candu, Dodon și Filip ar trebui să aibă loc. Acolo, ar trebui să se decidă modul de funcționare al statului moldovean în viitorul și dramaticul an electoral ce urmează.  


luni, 16 octombrie 2017

BĂSESCU UN RĂU NECESAR



Recunosc, nu îmi place brutalitatea pragmatismului politic al lui Băsescu. Motivul ține probabil și de faptul că, în 2010, atunci când era președintele României, a tăiat în carne vie și a redus cu 25% salariile bugetarilor și cu 15% pensiile și ajutoarele de șomaj. De aici.

Între timp s-a constat că măsura a fost necesară și salvatoare. S-a evitat contractarea unui împrumut de la FMI care ar fi dus la destabilizarea financiară a statului român. Băsescu declara pe atunci că românii nu îl vor ierta. De aici.

Nu l-au iertat. Partidul pe care îl conduce în România, Mișcarea Populară, la parlamentarele românești a trecut la limită pragul electoral, cu ajutorul voturilor venite din partea cetățenilor români cu domiciliul în Republica Moldova.
Se vede, din avion, că între Prut și Nistru, numele lui încă  emoționează și mobilizează. De asta s-a lansat în politica moldovenească. Băsescu crede că, “unionismul trebuie să devină o forţă politică în Parlamentul de la Chişinău”, motiv suficient pentru ca toate forţele unioniste să se unească pentru a susţine, la următoarele alegeri parlamentare moldovenești, Partidul Unităţii Naţionale. Fostul şef de stat nu a ezitat să critice partidele conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase, pe motiv că nu ar avea curajul să-şi „asume unionismul”.De aici.

Nu cred că acesta este principalul motiv pentru care Băsescu a fost ținta ironiilor din emisiunea „Ora de ras” de la Jurnal TV din 15 octombrie. Amintesc că în Republica Moldova, acest post de televiziune se află în siajul formațiunii politice conduse de Andrei Năstase, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr. De aici.

Motivul cârcotelilor jurnalistice este cu totul altul. El ține de viitoarele construcții electorale pe care Băsescu vrea să le facă în Republica Moldova. Andrei Năstase intuiește că din viitorul bloc electoral unionist  nu va face parte. De ce? Pentru că, potrivit ultimelor sondaje electorale, Partidul Platforma DA nu ar trece pragul electoral, iar președintele acestei formațiuni, Andrei Năstase, are doar un procent de încredere din partea moldovenilor. De aici.

Suficient pentru ca politicianul Băsescu să-l ignore cu desăvârșire.

Năstase face ce poate. Desigur, cu ajutorul instrumentelor mediatice de care dispune: Băsescu e criticat la  „Ora de ras”, iar moldovenilor le este amintit faptul că, pe 15 octombrie 2016, Andrei Năstase, își anunţa retragerea din cursa prezidenţială în favoarea Maiei Sandu. Gest pe care îl consideră de o „mare maturitate politică”. De aici.

Maturitate, pe naiba! Cifrele l-au forțat să procedeze așa. Amintesc că PPDA a adresat un ultimatum Maiei Sandu și apoi s-a predat. În comunicatul de presă prin care PPDA anunța retragerea liderului său este scris, negru pe alb, „dacă până joi la ora 14:00 Partidul Acțiune și Solidaritate nu va consimți această formulăatunci PPDA va susține candidatul PAS în alegerile prezidențiale”.  Sondajele, ca și acum, o avantajau pe Maia Sandu. Așa că Andrei Năstase nu putea proceda altfel. De aici.

Andrei Năstase face tot ce poate pentru a nimeri într-o configurație politică care să îl poată ajuta să treacă pragul electoral. De asta îl critică, prin intermediul instrumentelor media pe care le are, pe Băsescu. Că nu îl ia în considerare. De asta, pune presiune pe Maia Sandu, ca ea, la rândul ei, să se exprime referitor la o posibilă alianță PAS-PPDA. Care l-ar salva.

Dar cifrele nu mint: PPDA stă prost în sondaje. Pentru ce ar trebui Maia Sandu ori Traian Băsescu să împartă cu Năstase simpatia electorală de care dispun?

Nu îmi place pragmatismul electoral al lui Băsescu, dar asta e! Ultimul sondaj publicat de IDIS „Viitorul” și „CBS Axa” spune că cetățenii moldoveni încep să aprecieze ajutorul pe care România îl acordă Republicii Moldova. România figurează pe locul trei, cu 25,8%, în simpatia pentru țările care ajută Republica Moldova. După Uniunea Europeană, 34,6% și Federația Rusă, 29,2%. 

Jumătate din respondenții acestei cercetări sociologice, 49,2%, au spus că nu vor participa la vot, ori nu au știut ce să răspundă. Lor li se adresează Băsescu. Fostul șef al statului român îi poate face să participe la vot. Tot el este cel care poate convinge electoratul Maiei Sandu că Republica Moldova are nevoie de o alianță a tuturor partidelor pro-europene după 2018. Deci, Băsescu e un rău necesar. 

Ajung la concluzia că, prin critica indirectă adusă la adresa fostului președinte al României, Andrei Năstase se alătură socialiștilor moldoveni care solicită ca ex-președintele României să fie declarat persona non-grata. Iar acest lucru va duce la o scădere și mai drastică în sondaje. 











vineri, 13 octombrie 2017

MAIA SANDU TACE. BINE FACE



Zilele trecute președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Viorel Cibotaru a susținut o conferință de presă în care a făcut apel ca partidele pro-europene, aflate în opoziție, să își consolideze forțele în vederea participării pe o platformă comună la alegerile parlamentare de anul viitor. Viorel Cibotaru a menționat că, doar prin unirea partidelor  de dreapta există o șansă pentru a împiedica socialiștii moldoveni să obțină o majoritate parlamentară.De aici.


Pe de altă parte, președintele Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase a declarat că formațiunea pe care o conduce ar putea face o coaliție electorală cu Partidul Acţiune şi Solidaritate. Năstase susţine că deja a înaintat partidului condus de Maia Sandu o asemenea ofertă. „Am spus foarte clar că în campania parlamentară suntem sortiţi, mai ales dacă nu reuşim să anulăm votul mixt, să mergem împreună”, a spus Andrei Năstase. Liderul PPDA a mai adăugat că actualmente aşteaptă un răspuns de la PAS în acest sens. De aici.


Chiar dacă la cel de al doilea Congres al PAS, desfășurat la începutul lunii septembrie, a fost anunțat un parteneriat strategic cu partidul condus de Andrei Năstase, liderul PAS, Maia Sandu, refuză să facă vreo declarație referitoare la comportamentul electoral viitor al formațiunii pe care o conduce.


Într-un interviu recent Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al PPE a vorbit despre consolidarea dreptei extraparlamentare moldovenești. Mureșan a sugerat că, forțele europene de centru dreapta ar trebui să fie unite sub umbrela politică a popularilor europeni. Eurodeputatul a spus că, în Moldova,  partenerul politic al PPE în Moldova este doar PLDM-ul. Siegried Mureșan a dat de înțeles că, dacă Maia Sandu și Andrei Nastase vor să aibă acces în PPE, acest lucru poate fi făcut doar prin intermediul unei formațiuni politice afiliate acestui partid trans-național, deci prin PLDM De aici.


Aflat la Chișinău, președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a declarat că Partidul Naţional Liberal din România se va implica activ în politica de la Chişinău, și consideră ca potenţiali parteneri pe cei din PAS, PPDA, PLDM. În ciuda declarației, doar Maia Sandu a fost primită în Alea Modrogan, sediul PNL de la București. De aici.


În fața tăcerii pe care o afișează Maia Sandu, conducerea formațiunii politice conduse de Andrei Năstase, Partidul Demnitate și Adevăr, își pierde răbdarea. Deja apar nunațe critice la adresa PAS. Vicepreședintele PPDA, Aliona Mandatii, afirmă că,  „în toamna lui 2016, doar sondaje de opinie au fost criteriul de identificare a candidatului unic. Dar conferințele comune și mersul în comun în provincie nu a fost acceptat. A fost o greșeală”.De aici.


Greșeală sau nu, rezultatele ultimelor cercetării sociologice arată  că partidul condus de Maia Sandu se află pe locul doi în preferințele electoratului moldovean, după socialiști: Partidul Socialiștilor ar acumula 25,9% din voturi și Partidul Acțiune și Solidaritate cu 12,2%. Igor Dodon este politicianul care se bucură de cea mai mare încredere din partea populației - 32,4%, el fiind urmat de Maia Sandu cu 16,8%. Partidul Platforma DA nu trece pragul electoral, iar Andrei Năstase a fost cotat doar cu un procent la capitolul încredere. De aici.



De ce ar trebui să facă Maia Sandu alianță cu un partid care nu trece pragul electoral? De ce ar trebui Maia Sandu să se afișeze cu un lider politic care are doar un procent de încredere din partea cetățenilor?



Să fim serioși! Partidul condus de Andrei Năstase nu are nimic în comun cu formațiunea politică condusă de Maia Sandu. Și nici cu valorile politice ale popularilor europeni. Acesta a fost motivul pentru care Maia Sandu a fost singură la întâlnirea cu Ludovic Orban de la București. 



La Congresul al doilea al PAS a fost anunțat un parteneriat strategic cu Partidul Platforma DA. O mare greșeală! Mai degrabă Maia Sandu își asuma trecutul liberal democrat și anunța un parteneriat politic cu Viorel Ciubotaru. Cei doi politicieni au făcut parte din echipa lui Vlad Filat și au afinități clare la valorile popularilor europeni.



Adversitatea lui Andrei Năstase față de Maia Sandu va continua. Ca și tăcerea Maiei Sandu.



Liderul PAS are motive suficiente să nu facă nici un anunț referitor la comportamentul politic viitor. Stă bine în sondaje și este al doilea politician moldovean în care Bucureștiul, prin PNL, investește încredere. De ce ar trebui să împartă acest succes cu alții?