vineri, 19 mai 2017

FRICA LUI KARAMALAK, ȚOPA ȘI USATÂI ȘI CONTINUAREA DERATIZĂRII



În timp ce guvernarea de la Chișinău coordonează cu oficialii români agenda de implementare a Acordului de Asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, președintele formațiunii politice „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, aflat la Moscova, cheamă populația R. Moldova să continue protestele împotriva modificării sistemului electoral. De aici.


Politicianul fugar spune că, în cazul în care cetățenii moldoveni  nu vor protesta într-un mod masiv la proteste, victoria opoziției extrparlamentare se va îndepărta și mai mult. „Îi chem pe locuitorii Chișinăului să iasă la proteste. Înțeleg că în zilele de odihnă toți preferă să stea acasă, dar în cazul acesta am putea să ne trezim fără patria noastră, fără un viitor pentru copii noștri”, a spune Usatîi.


Și vicepreşedintele Partidului Platforma DA,  Alexandru Slusari spune că, „este imperios necesar ca protestele să fie continuate”. „Bătălia pentru menţinerea actualului sistem electoral poate fi ultima luptă a societăţii şi opoziţiei împotriva dictaturii”, declară politicianul moldovean. De aici.


Este evident că, dincolo de acordul politic privind păstrarea actualului sistem electoral existent în Republica Moldova, ai căror semnatari sunt atât domnul Usatâi cât și domnul Andrei Năstase, alături de domnul Voronin, doamna Maia Sandu și domnul Cibotaru, între primii doi există un pact de altă natură.

Comentatorii politici au semnalat că există suficiente semne care vorbesc despre o coordonare a agendei de proteste a celor doi politicieni. Pe 3 februarie 2017, atunci când, în fața statuii lui Ștefan cel Mare, câteva zeci de persoane membre ale formațiunii politice conduse de Renato Usatâi, au manifestat alături de lideri ai formațiunii conduse de domnul Năstase în favoarea protestatarilor bucureșteni, s-a efectuat primul exercițiu de comunicare ai echipelor de coordonatori de protest ai celor două formațiuni. Domnul Usatâi și domnul Năstase au vrut să vadă,  în practică, modul comun de funcționare al viitoarelor proteste. A fost un moment prielnic pentru ca lozincile lor să fie verificate - de la Trezește-te Moldova, la Dodon hai în stradă, și Jos Plahotniuc! Sloganele lui Usatîi și ale celor de la Platforma DA. De aici.


Probabil, de asta, emisarii domnului Usatâi se vor afla zilele acestea la Comrat și Bălți, două binecunoscute regiuni ruso-file, iar domnul Năstase a anunțat deja că se va duce la Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, regiuni din nordul Republicii Moldova despre care se cunoaște că sunt proruse. Este clar că, sub pretextul întâlnirilor cu cetățenii moldoveni, preşedintele Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, va solicita populației să participe la anunțatele proteste din 28 mai. De aici.


Zilele trecute, mai mulți activiști ai societății civile moldovene, printre care și doamna Natalia Morari, au chemat cetățenii moldoveni să-şi învingă temerile şi să participe la un marş intitulat simbolic „Fără frică”. Este vorba de marșul comunității LGBT din Republica Moldova. 
Doamna Morari nu a scăpat prilejul de a se victimiza afirmând că nu îi este frică de amenințările primite pentru că practică un jurnalism liber: „Am fost filmată în timp ce făceam amor cu partenerul meu. Mi s-a spus de la Procuratura Generală să am grijă de hainele mele pentru că acolo ar putea fi găsite droguri în timpul unor percheziţii care ar putea să aibă loc. Îmi pare rău că am ajuns să trăim într-o societate în care să faci jurnalism liber este periculos. De aceea eu şi ies la marş, pentru că vreau să trăim într-o societate fără frică”, a menţionat jurnalista. De aici.



Probabil îndemnul pe care îl face doamna Morari, de a participa „fără frică” la un marș în favoarea comunității LGBT, este de fapt o metodă prin care își îndeamnă fanii să participe și la preconizatele manifestări din 28 mai. O metodă de manipulare a subconștientului societal moldovenesc. Nu cred că este de mare interes pentru cetățenii moldoveni să afle cu cine își petrece nopțile doamna Morari.  Domnia sa ar fi trebuit să spună în mod deschis că susține comunitatea LGBT și că își invită fanii să facă la fel. 


Protestele desfășurate pe 14 mai, au fost fără mare impact politic și social. Organizatorii, ascunși sub masca unor ONG-uri, și-au dorit ca ele să aibă un număr mai mare de participanți. Comparativ cu protestele din 2016, manifestația a fost aproape ridicolă. De aici disperarea la care asistăm în prezent. Probabil, gruparea Karamalak-Usatâi și Țopa-Năstase încearcă să facă o ultimă manifestare de destabilizare a societății moldovene. 


O nereușită a acestei destabilizări va oferi suficiente resurse Cabinetului Filip să treacă la destructurarea rețelelor coordonate din exterior de către aceste grupuri de interese și îi va oferi coordonatorului coaliției parlamentare suficiente motive pentru a continua deratizarea începută. 


O deratizare care va contribui la posibila integrare treptată a sistemului energetic, financiar bancar și educațional moldovenesc cu cel existent în România. Deratizarea Republicii Moldova de coloana a cincea rusă, infiltrată în rețelele de interese coordonate de Karamalak-Usatâi și Țopa, este un pas necesar pentru a ancora definitiv spațiul dintre Prut și Nistru în occident. Acolo unde îi este locul!  

2018 - ROMÂNIA MAI APROAPE CA NICIODATĂ DE MOLDOVA. IOHANNIS TACE



Vineri, 19 mai 2017, la Chișinău, va avea loc cea de-a patra sesiune a Comisiei interguvernamentale România - Republica Moldova pentru integrare europeană. Ultima reuniune interguvernamentală România - Republica Moldova a fost organizată în martie 2015, la București. Sesiunea comisiei va fi co-prezidată de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, alături de viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, Daniela Morari.


Potrivit comunicatului de presă difuzat de Ambasada României în Republica Moldova pe agenda acestei sesiuni se află evaluarea stadiului de cooperare bilaterală pentru susţinerea integrării europene a Republicii Moldova, precum și propunerile de proiecte concrete de cooperare pentru anul în curs, cu scopul consolidării cooperării sectoriale și aprofundării cooperării în baza înțelegerilor convenite la ședința comună a Guvernelor celor două state din 23 martie 2017. De aici.


Constat că există o cordonare din partea oficialilor români, cu cei moldoveni, pentru susţinerea eforturilor pe care le face Chișinăul pentru a atinge obiectivele prezente pe agenda europeană. E știut că România va continua să acorde sprijinul necesar Republicii Moldova în implementarea Acordului de Asociere cu UE şi că, pe acest palier, există rezultate pozitive - Guvernul Filip ar trebui să le consolideze.


Relativ recent, la Summit-ul Bunei Guvernări organizat la București de Strategikon, ambasadorul României la Chișinău, domnul Daniel Ioniță declara că statul român "sprijină în mod clar și deschis procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană”. Diplomatul a adăugat că oficialii români “nu sunt naivi”, cunosc faptul că „această integrare nu este posibilă mâine, poate, nici poimâine”. Domnia sa a adăugat că „pentru Republica Moldova, acest proces este unul esențial pentru transformarea, modernizarea și pentru ținerea ei angajată ireversibil spre vest".De aici.


Oare, nu cumva această evoluție este una prea înceată, și din acest motiv, lungă? Oare nu cumva, dacă, la Palatul Victoria, ori la Cotroceni, exista mai multă fermitate, transformarea în bine a Moldovei dintre Prut și Nistru era mai rapidă? 


De ce întreb? Pentru că, deși au trecut cinci ani de la prima ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău, (Iași, 2012), atunci când a fost semnat Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, între Prut și Nistru, schimbările se desfășoară greu. În 2012,  publicația chișinăuiană Timpul întreba dacă, în urma ședinței comune de guvern, Prutul va deveni mai ușor de trecut. Necesară întrebare, căci după 26 de ani de la prăbuşirea lagărului socialist, România şi Moldova au reuşit să construiască, împreună, doar un singur pod. 


Da, statul român este cel mai important partener al Republicii Moldova, atât la nivelul comerţului, investiţiilor, cât şi a proiectelor, mai ales de infrastructură. În ultimii ani Bucureștiul a oferit un sfert de miliard de euro sub formă de împrumuturi rambursabile și nerambursabile, finanțare pentru gazoductul Iași-Ungheni și pentru proiectele de fezabilitatea ale interconexiunii liniilor de înaltă tensiune. Au fost ajutoare umanitare în valoare de milioane de euro la inundații sau alte calamități naturale. Și să nu uităm de sacrifiiciile, la propriu, ale SMURD România pentru ajutorarea bolnavilor din republica Moldova. Dar toate acestea nu au făcut ca Moldova să fie România!


În noiembrie 2016, atunci când președintele Iohannis a creat Comisia Prezidențială pentru elaborarea proiectului de țară al României s-a sperat că președintele României se gândește la o Moldovă a lucrului bine făcut! Nu a fost să fie. 


În schimb, de la Chișinău, recent, președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu, afirma că își dorește ca procesele de integrare dintre România și Republica Moldova, să se miște mai repede. Era vorba despre proiecte care ar face ca transformarea Moldovei în bine să fie ireversibilă. Această transformare pleacă de la proiecte care țin de integrarea Moldovei în infrasturctura energetică și de comunicații a statului român. „Ne dorim să avem o linie ferată Chișinău-București, cu un tren foarte rapid. Ca să nu mai fie nevoie să schimbăm de fiecare dată garniturile. Vrem un sistem financiar-bancar integrat. De ce să nu avem un sistem al educației integrat? Trebuie să existe procese de integrare mult mai rapide și realizate calitativ”,  spunea, cu subiect și predicat, președintele legislativului moldovean. De aici.


Cred că anume această integrare energetică, financiar bancară și educațională cu România ar face mai rapidă transformarea în bine a Moldovei dintre Prut și Nistru. Ar ancora Republica Moldova în spațiul occidental! În 26 de ani Moldova nu a putut deveni România. Motivele, pe alocuri, se cunosc. Da, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice comune culturii lor naționale. Dar cele doua state nu au o viață economică și psihică în comun. Moldova lucrului bine făcut ar însemna un sistem educațional și cultural integrat, un sistem financiar comun, care ar duce la transformarea mentalităților existente între Prut și Nistru. 


"Moldova nu este România, își are propria sa istorie și propriile sale provocari, printre care este și aceia că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite și desigur, mai este și problema transnistreană, care nici macar nu este sub controlul Guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova", afirma, anul trecut, James Pettit, ambasadorul SUA la Chișinău.


Moldova nu este România, dar acest lucru nu înseamnă că integrarea graduală dintre cele două state, cu păstrarea independenței lor, nu ar putea avea loc. Dacă președintele Iohannis și-ar dori, startul acestei integrări ar putea fi în 2018, atunci când sărbătorim Marea Unire.


luni, 15 mai 2017

PROTESTE SAU FLASH-MOB? ALBA CA ZĂPADA ȘI REGLĂRI DE CONTURI LA BRUXELLES



Aproximativ o mie de cetățeni au participat duminică, 14 mai, la un protest îndreptat împotriva modificării sistemului electoral existent. Organizarea acestei manifestări a fost asumată de către organizații neguvernamentale aflate în siajul opoziției extraparlamentare, PAS, PLDM, PPDA și formațiunea politică condusă de omul de afaceri Renato Usatâi (aflat la Moscova), dar și partidul lui Grigore Petrenco, cel care, în noiembrie 2014, își dorea organizarea unor manifestații sângeroase în Chișinău. Instituțiile media simpatizante acestor formațiuni politice au afirmat că la protest au participat în jur de patru mii de persoane. De aici.

Comparativ cu protestele din 2016, manifestația a fost fără impact puternic. Ridicolul acestei acțiuni nu poate fi ascuns în spatele condițiilor meteorologice nefavorabile ori a unor presupuse ingerințe din partea puterii: numărul mic al manifestanților vorbește despre lipsa de aderență a mesajelor transmise publicului de către cele patru formațiuni politice extraparlamentare și despre impotența lor financiară. Un semn al faptului că sponsorii/sponsorul acestor partide se află în incapacitate de a face plățile. 

Mesajele de mobilizare transmise pe rețelele de socializare de către doamna Maia Sandu, intervențiile on-line ale liderului Partidului Nostru, Renato Usatâi, ori aparițiile televizate ale liderilor Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, au fost pline de disperare. Această deznădejde a fost legată de  presiunile pe care doamna Sandu și domnul Andrei Năstase le-au făcut prin intermediul grupurilor politice ale Partidului Popular European și ALDE, prezente în Parlamentul European, de a amâna decizia ce ține de finanțarea Republicii Moldova. O prezență masivă a cetățenilor moldoveni la protestul din 14 mai ar fi reprezentat o motivație în plus pentru adoptarea acestei inițiative. Decizia încă nu a fost luată.

Nu cred că deputații Parlamentului European vor adopta propunerea făcută de PPE și ALDE. Este o inițiativă păguboasă care poate cauza, între Prut și Nistru, conflicte iremediabile și va asigura victoria socialiștilor moldoveni la confruntarea electorală din 2018. Deja, președintele Dodon a mulțumit Parlamentului European pentru această decizie. De aici.

Nu cred că oficialii de la Bruxelles își vor permite declanșarea, la frontiera estică a Uniunii Europene, unui conflict politic politic care s-ar putea transforma, Doamne ferește, într-unul fierbinte. Exact aceasta este filosofia pentru care, „un membru nenumit al Consiliului European” a intervenit, în Parlamentul European, pentru deblocarea celor 100 milioane de euro destinaţi Chişinăului, urmând a fi cerute anumite garanţii din partea Guvernului moldovean.

Locuitorii dintre Prut și Nistru, nu ar trebui să fie desconsiderați. Cetățenii moldoveni au înțeles că nici un politician nu poate cere, de dragul unor câștigurilor politice viitoare, jertfirea întregului stat. Acesta este motivul pentru care au preferat să stea acasă și să nu participe la această acțiune a Albei ca Zăpada.

Cîteva cuvinte despre schimbarea sistemului electoral. Ideea a fost pe agenda politică a tuturor partidelor din Republica Moldova, atât opoziția parlamentară, cât și cea extraparlamentară, la diferite etape au avut discursuri care au susținut schimbarea Codului Electoral existent.

Președintele Delegației Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, domnul Andi Cristea, declara recent că „schimbarea sistemului electoral este o chestiune de politică internă a statului moldovean. Sistemul electoral mixt, în principiu, nu este în esență o inițiativă rea, însă este nevoie de consultarea partenerilor relevanți ai Republicii Moldova pentru a se ajunge la o formă echitabilă”. Domnia sa a adăugat că, formula votului mixt ar fi fost acceptată mult mai ușor în exterior, dacă nu ar fi provenit de la Partidul Socialiștilor. Această idee ar fi fost primită și mai bine dacă, înainte de votul din prima lectură, oficialii moldoveni ar fi purtat un dialog cu partenerii europeni de dezvoltare, a declarat domnul Cristea. De aici.

Câteva cuvinte despre securizarea fondurilor europene destinate Republicii Moldova. Sunt de acord că aceste fonduri trebuie folosite cu mai multă băgare de seamă din partea autorităților moldovene. Șeful delegației UE în Republica Moldova, domnul Tapiola, a asistat, cu mâinile încrucișate, când guvernarea PLDM, susținută de PPE, a făcut posibilă sifonarea acestor fonduri. Probabil, atunci era nevoie de crearea unui mecanism care să fi garantat justa lor folosire. Consider că îngrijorarea unor deputați europeni față de folosirea corectă a banilor europeni ascunde în ea și multă ipocrizie politică. 

Europarlamentarul român Andi Cristea are dreptate: demersul pe care grupul politic al popularilor europeni (PPE) și cel al liberalilor democrați (ALDE) îl fac în Parlamentul European (de amânare a fondurilor dedicate Republicii Moldova) trebuie descifrat și prin reglarea de conturi politice în interiorul Parlamentului European. "PPE plătește o poliță pentru destructurarea în 2015/2016 a principalului partid partener din Republica Moldova, PLDM-ul condus de Vladimir Filat, iar ALDE privește cu îngrijorare la evoluțiile recente legate de situația Partidului Liberal și justificata reținere a ministrului Chirinciuc", spune pentru Europa Liberă, domnul Cristea. De aici. 

Reiese că abordarea popularilor europeni față de Republica Moldova nu are nimic de a face cu interesul cetățeanului moldovean, ori cu principiile democratice și că e vorba doar de complicate jocuri de culise care țin de interesul/dezinteresul organizațiilor politice transnaționale față de partidele moldovene afiliate la aceste organizații.

Repet, moldovenii nu ar trebui să fie desconsiderați. Și-au dat seama că principiul ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, e valabil nu numai politicienilor de la Chișinău ci și celor din Bruxelles, tocmai de asta au preferat să stea departe.  

UPDATE. Luni, 15 mai, orele 19.00.

Europa Liberă informează spre orele serii că, după Consiliul European și oficialii Comisiei Europene au cerut Parlamentului European să nu tergiverseze acordarea asistenței financiare de 100 de milioane de euro către Republica Moldova.  
Probabil, doleanța Comisiei Europene către deputații europeni se datorează și numărului mic de participanți la protestul opoziției extraparlamentare din 14 mai. Repet: un număr mare de participanți la aceste proteste ar fi oferit oficialilor europeni o motivație în plus pentru adoptarea deciziei de suspendare a asistenței financiare europene destinate Republicii Moldova.

PS

În timpul guvernării PLDM, domnul Pirkka Tapiola, a asistat, cu mâinile în sân, la spălarea banilor rusești prin băncile moldovene și la sifonarea fondurilor europene destinate Republicii Moldova. Probabil nu a știut despre aceste fenomene. De asta, după mandatul domniei sale la Chișinău, este numit Ambasadorul UE în Thailanda.