miercuri, 24 august 2016

PLATON EXTRĂDAT LA CHIȘINĂU. DE CE SE TEME USATÎI



Prim-ministrul României, Dacian Cioloș, va efectua joi, 25 august, o vizită oficială în Republica Moldova. Vizita va avea loc în contextul în care Guvernul a aprobat eliberarea, pe 24 august, a primei tranșe în valoare de 60 de milioane de euro din asistența financiară rambursabilă cu suma totală de până la 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova


Comentatorul român de politică externă, Armand Goșu spune că vizita este una decentă și reținută. Republica Moldova e un dosar prea important de politică externă pe agenda Bucureștiului - cred că mai degrabă în acest fel trebuie citită vizita premierului Cioloș la Chișinău. (…) România sprijină Moldova din rațiuni absolut cinice, pentru că e mai bine să ai stabilitate la granița estică, decât o instabilitate într-o țară cu trei milioane de locuitori. (…) La București,  circulă și acest folclor: dacă nu ajuți Republica Moldova în acest moment urgent, ea riscă să o apuce spre Rusia, să cadă din nou în brațele Rusiei. E un fel de șantaj pe care Moldova l-a practicat la adresa României de mulți ani, Chișinăul, atunci când alege, având a se mișca între două blocuri mari, face geopolitică.
 

Armand Goșu are dreptate – „cinismul”  relațiilor dintre România și Republica Moldova se datorează faptului că raporturile dintre cele două state au trecut de la faza sentimentală la cea a realismului pragmatic. Pentru dividende electorale, în 2015, premierul Ponta a fost prezent la Chișinău pe 27 august. Oare ce îl împiedică pe Dacian Cioloș să fie prezent pe 27 august la Chișinău, în rolul de salvator al Moldovei, mai ales că la această dată moldovenii celebrează 25 de ani de independență? Să fie vorba doar de o decență politică? Nu cred, relațiile dintre cele două state au depășit momentul decenței, Goșu vorbește despre un pragmatism politic rece și calculat. Ori poate, Bucureștiul este la curent cu faptul că manifestările de protest din 27 august ar putea depăși albia lor firească?     


Amintesc că simpatizanții Partidului Demnitate și Adevăr, ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și ai lui Renato Usatâi au anunțat participarea lor, pe 27 august, la un protest civic în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, cu sloganul „Nu mă tem”. În același loc, autoritățile moldovene vor organiza festivități dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova, tot atunci Ministerul Apărării va desfășura o paradă militară. 


În același timp, presa de la Chișinău, pe surse, scrie că, liderul PDA, Andrei Năstase, s-ar fi întâlnit la Moscova cu Renato Usatâi și că acesta i-ar fi organizat o întâlnire cu autoritatea criminală Grigore Karamalak, poreclit Bulgaru. Potrivit jurnaliștilor, la această întâlnire s-ar fi discutat scenariul evoluțiilor protestului din 27 august.



Nu știu dacă sursele jurnaliștilor moldoveni spun ori nu, adevărul. Țin însă foarte bine minte declarația lui Usatâi că, la Moscova, îl are ca vecin pe Grigore Karamalak. De asemenea, țin minte că, în luna octombrie 2014, publicația Ziarul de Gardă atrăgea atenția unui film apărut pe Youtube, în care generalul Alexei, în octombrie 1998, vorbea despre reținerea a mai multor membri din gruparea mafiotă a lui Grigore Karamalak, în imagini, printre reprezentanții grupării, este prezentată o persoană care se prezintă ca fiind Renato Usatâi și care seamănă cu primarul de Bălți și liderul formațiunii politice Partidul Nostru. Presa din Moldova a scris despre faptul că Renato Usatîi ar avea legături cu gruparea criminală din Federația Rusă „Solnțevskaia”. Nu dispun de date pentru a face această afirmație. În Chișinău sunt suficiente instituții care pot și trebuie să probeze veridicitatea acestei afirmații.



Dar, modul violent în care a reacționat recent Usatâi, dezlănţuirea de replici fără precedent la adresa prim-vicepreședintelui Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, mă face să cred că, între Karamalak și Usatâi nu există doar o legătură de vecinătate și că, așa cum scriu jurnaliștii moldoveni, ar putea exista o relație de subordonare. Într-o postare video pe Facebook, Usatîi spune că Plahotniuc va fi prins în WC și omorât ca o prostituată. Un argou violent care nu are deloc ce căuta în discursul  politic.
Probabil agresivitatea cuvintelor lui Usatîi este în strânsă legătură cu știrea potrivit căreia omul de afaceri Veaceslav Platon va fi extrădat din Ucraina către Republica Moldova. Platon este acuzat de către instituțiile de drept din Moldova de implicare în frauda bancară de la Banca de Economii. În septembrie 2011, jurnaliștii moldoveni au descoperit că Platon s-ar afla în spatele atacului raider prin care proprietarul Universalbank, Gherman Gorbunțov, a fost deposedat de acțiunile majoritare de la această bancă, după această acțiune coproprietar al băncii a devenit Renato Usatâi. Extrădarea lui Platon în Moldova înseamnă o posibilă colaborare a acestuia cu organele de anchetă, unde ar putea dezvălui adevăratul rol al lui Usatâi în tenebrele combinații financiar bancare care au avut loc după 2010 în Moldova. 


Colac peste pupăză, liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, anunță că va participa, alături de susținătorii săi, la protestul din 27 august din PMAN. Liderul socialist a spus că membrii partidului său vor ieşi de Ziua Independenţei în centrul Chişinăului cu tricouri purtând inscripţia „Iubesc Moldova”.


Observ că pe 27 august se încearcă o reeditare a evenimentelor din ianuarie 2016 când amestecul toxic din piață a vrut să ia cu asalt Parlamentul. Semnale suficiente pentru ca Dacian Cioloș să dea dovadă de precauție. Oponenții cabinetului Filip încearcă să transforme Ziua Independenței Republicii Moldova într-un maidan. Dacă le va reuși, va fi semn că nici după 25 de ani de independențâ Moldova nu a reușit să se debaraseze de oamenii Moscovei.   


Și da, aflați la răscruce de vânturi, vor ei sau nu, de un sfert de veac politicienii moldoveni sunt impuși să facă geopolitică. Cum le reușește, e altă poveste.  

sâmbătă, 20 august 2016

MOLDOVA ETNOPOLITICĂ ȘI PESCARII ELECTORALI



Unirea Republicii Moldova cu România a fost printre temele centrale ale dezbaterilor Universității de Vară de la Izvorul Mureșului. Prezent la aceste discuții, Traian Băsescu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România nu poate avea loc atât timp cât regiunea transnistreannă este parte a Republicii Moldova. “Statul român nu poate revendica apartenența la România a regiunii transnistrene, dar este datoria Bucureștiului să poarte negocieri cu Moscova la subiectul unirii. Bucureștiul este cel păgubit, iar Moscova beneficiarul Pactului Molotov Ribbentrop”, a declarat fostul șef al statului român. Mai mult, Băsescu a reiterat gândul potrivit căruia porțile UE s-ar fi închis pentru moldoveni. 


De la Chișinău, replica nu a întârziat să apară – liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon afirmă: gura păcătosului, adevăr grăiește – Băsescu a divulgat ce au unioniștii în minte. “Iată de ce unioniștii de la București și din Chișinău s-au opus întregirii teritoriale a Republicii Moldova. Nu convenea planurilor lor de lichidare a statalității moldovenești”, scrie pe blogul său politicianul moldovean.


Știm cu toții că Băsescu este adeptul unirii Moldovei cu România. Și Igor Dodon cunoaște asta. La sfârșitul mandatului său, Băsescu a declarat că unirea cu Moldova ar trebui să fie cel de al treilea proiect de țară al României. Liderul socialiștilor moldoveni știe că discursul pro-unire al lui Băsescu a fost/este strict electoral. Băsescu a capitalizat acest discurs în anul 2009, la alegerile prezidențiale, atunci voturile alegătorilor cu dublă cetățenie l-au ajutat să obțină victoria. Băsescu vrea să repete această victorie dar de data aceasta la nivel parlamentar - în toamna acestui an, în România vor avea loc alegeri parlamentare.


Contestat la Chișinău, discursul pro-unire al lui Băsescu oferă însă Partidului Mișcarea Populară, un vehicol electoral care îl va aduce în Parlamentul României. Mesajul unionist scutește PMP de o doctrină în termeni de stânga sau dreapta; după alegerile parlamentare din toamna acestui an, ei s-ar putea alia la fel de bine cu PSD sau cu PNL în funcție de avantajele pe care le-ar obține de la fiecare. Cu cât unul sau celălalt ar avea nevoie de mai multe voturi, cu atât valoarea PMP ca partener, va crește. Formațiunea politică care va fi dispusă să-i cedeze mai mult lui Băsescu va fi cea care va forma viitorul guvern al României. Persistența cu care Băsescu vorbește despre unire ține doar de un feroce pragmatism electoral.



Într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov declara că „ideile unioniste consolidează curentul pro-rusesc din Republica Moldova.” Are dreptate, ține de teoria vaselor comunicante și a extremelor care se atrag. Dumitru Diacov adăuga că, „Moldova trebuie să aibă relaţii foarte bune, deschise, sincere cu Bucureştiul. Dar interesul Bucureştiului, (…) nu ține de unire, fiindcă așa ceva nu există în Uniunea Europeană. Europa niciodată nu-i va permite României să declanşeze procesele acestea în modul cel mai serios”. Președintele de onoare al Partidului Democrat a sugerat că tematicile care țin de orientarea strategică a statului moldovean vor fi mereu exploatate politic. „Să presupunem că va fi declanșat un referendum (la tema unirii n.r.). Care formațiune politică va lua grosul în problema limbii ori în problema NATO? Ce vom face atunci? Uitaţi-vă la partidele de stânga din Moldova, toate trei – comuniştii, socialiştii, Partidul Nostru – exploatează la maximum lozinca unionistă! Cine are mai mulți aderenți?”, a întrebat Diacov. Președintele de onoare al democraților moldoveni știe ce spune, sondajele făcute în ultimii ani arată că aproape jumătate dintre cetățeni își doresc ca statul moldovean să facă parte din Uniunea vamală euro-asiatică.



Băsescu nu se uită la sondaje. El aduce ca argument în favoarea unirii numărul mare de cetățeni români care au domiciliul în Republica Moldova. "În discuția cu Moscova, ar trebui să se pornească exact de la ceea ce face și spune Moscova – apărarea drepturilor prorpriilor cetățeni. (…) Pe o asemenea teorie, România este îndreptățită să discute faptul că în Republica Moldova trăiește o minoritate românească și de pe acest postament pot pleca discuțiile. Cred că ar trebui să începem discuțiile cu Moscova, ele vor dura mult, dar probabil se vor suprapune cu timpul în care în Republica Moldova se va ajunge la o majoritate care să dorească Unirea", a declarat Traian Băsescu. Fostul șef al statului roman a reiterat ideea că Bucureștiul trebuie să aibă certitudinea că dacă începe astfel de discuții nu va avea surpriza că o majoritate din parlamentul Republicii Moldova va vota împotriva acestui demers. "Dar pentru ca acest proces să reușească, trebuie să continuăm ceea ce eu numeam românizarea Republicii Moldova, revenirea la românism și asta se face prin influență culturală, prin mărirea numărului de burse acordat tinerilor moldoveni să studieze în România, prin mărirea numărului de cetățeni români locuitori ai teritoriului Republicii Moldova", a declarat Băsescu. Toate cele enumerate de el sunt teme pe care le regăsim în discursul de campanie electorală al Partidului Socialiștilor!



În condițiile în care Băsescu este liderul celei de a treia mari formațiuni politice românești, după fuziunea cu UNPR-ul, Partidul Mișcarea Populară controlează 36 de deputați și opt senatori în Parlamentul României, și are șanse mari de a accede în viitorul legislativ de la București, discursul pro-unionist va continua. Atât timp cât el va aduce beneficii electorale nu va conta faptul că, între Prut și Nistru, acest discurs dă apă la moara formațiunilor politice pro-ruse. Repet: ca în teoria vaselor comunicante, declarațiile lui Băsescu & Co, vor atrage după ele reacția celor care, între Prut și Nistru, apără interesele Federației Ruse. Probabil, și din acest motiv, în Moldova vor exista mereu organizații social-politice care vor avea sprijin din Federația Rusă.



Liderul socialiștilor moldoveni poate fi liniștit. Băsescu chiar nu are de gând să distrugă statalitatea moldovenească. Fostul șef al statului român apasă butonul etnopolitic moldovenesc doar în scop electoral. La fel cum, în luna septembrie, când va începe campania pentru alegeri prezidențiale, același buton va fi apăsat de Igor Dodon.



Girueta etnopolitică moldovenească oferă un permanent bazin electoral pentru pescari politici de la Moscova ori București. Pentru a evita permanenta tensionare a atmosferei interetnice, poate ar fi timpul, după 25 de ani de independență, ca Moldova să își construiască propria națiune civică, cea în care, toți locuitorii statului moldovean, indiferent de naționalitate sunt mai întâi moldoveni și abia mai apoi, români, ruși, găgăuzi ori ucraineni. Într-o asemenea societate, una a armoniei interetnice, a consensului și coeziunii pentru Moldova, străinii vor prinde mult mai greu peștii electorali - atunci nu vom mai rata șansa  pentru a dezvolta Moldova.