sâmbătă, 21 martie 2015

CINE VA ȚINE PIEPT MONOPOLIȘTILOR MOLDOVENI ?



Săptămâna trecută (16 – 21 martie) premierul Republicii Moldova, Chiril Gaburici, a fost la Bruxelles unde s-a întâlnit cu comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes Hahn, cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg și a participat la summit-ul PPE. O săptămână plină care a adus Moldovei cel puțin două rezultate palpabile. E vorba de aprofundarea colaborării cu NATO și de asigurarea că Moldova va primi un alt statut de colaborare în cadrul Parteneriatului Estic. 

Dacă la Comisia Europeană, premierul moldovean a trebuit să repete că „integrarea Europeană constituie prioritatea programului de activitate a noului Guvern”, la reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, domnul Gaburici și doamna Natalia Gherman au trebuit să-i convingă pe partenerii europeni că, noul Cabinet de Miniștri, care are o susținere fragilă în Parlamentul moldovean, poate menține tempoul programului de reforme asumat prin Acordul de Asociere. A fost prima reuniune de acest gen, de asta, realitățile politice de la Chişinău îi preocupă în mod special pe oficialii europeni care au subliniat că, “așteaptă eforturi consecvente în direcţia consolidării parcursului pro-european”. 

În schimb, secretarul general al NATO, domnul Stoltenberg a spus că este gata să ofere Chișinăului o nouă inițiativă de cooperare în domeniul defensiv și să deschidă un oficiu NATO în Republica Moldova. Inițiativa de construire a unei Capacitații de Apărare pentru Moldova, reprezintă cel mai mare rezultat pe care l-au obținut politicienii moldoveni în dezvoltarea relației statului moldav cu această organizație de apărare colectivă. Implicațiile sunt uriașe – Armata Națională a Moldovei va beneficia de la  oportunități de învățare a artei militare oferite de către instructori NATO până la înzestrarea cu tehnică non-militară.

Unii cârcotași vor spune că domnul Leancă ar fi adus rezultate mult mai palpabile. Că domnul Leancă nu ar fi avut nevoie să repete despre dispoziția Chișinăului de a continua apropierea de Uniunea Europeană. Dar fostul prim ministru se teme de să nu fie eclipsat – de asta a amânat lansarea noului său proiect politic. De teama eclipsei solare din data de 20 martie, domnul Leancă și-a amânat prezentarea echipei de constituire a noii sale formațiuni politice.  „Chiar astăzi vroiam să ne lansăm, dar am înțeles că va fi o eclipsă și nu vroiam să fim eclipsați de fenomene naturale”, a spus Leancă. Să fie vorba de faptul că Leancă se teme și de umbra sa ori e vorba de chestiuni mult mai materiale? 

Desigur prudența nu strică. O demonstrează din plin rezultatele unui sondaj de opinie dat publicității la 16 martie. Potrivit rezultatelor cercetărilor sociologice efectuate de CBS-AXA formațiunile politice pro-europene au pierdut din simpatia moldovenilor. Rezultatul unor potențiale alegeri parlamentare demonstrează că Partidul Socialiştilor ar acumula 12,7 %, Partidul Liberal- 12,7 %, Partidul Comuniştilor - 12,5%  și Partidul Liberal Democrat - 9,7% . Deputați în Parlamentul moldovean ar mai avea Partidul Patria, cu Renato Usatâi în frunte, ar atinge 5,7 % și Partidul Democrat, pentru care ar vota 5% di cetățenii cu drept de vot. Datele sondajului realizat de către CBS-AXA în luna februarie demonstrează că mai toate partidele politice au pierdut din încrederea alegătorilor. Partidul Democrat a pierdut aproape 4%, liberal-democrații  – 3%, iar PCRM - 1,2%. Sondajul a fost realizat de Centrul de investigaţii sociologice şi marketing CBS-AXA, în perioada 22 februarie-4 martie 2015.

Într-un interviu pentru postul de radio Național FM, sociologul Ion Jigău afirma că deficitul de încredere înregistrat de partidele pro-europene se datorează atât lungilor negocieri pentru formarea unei coaliții parlamentare, cât și fenomenului de erodare a partidelor care s-au aflat la putere în perioada 2010 -2014. 

Este clar că tensiunile acumulate în societatea moldavă, atât cele geopolitice cât și cele cotidiene, provoacă adâncirea faliilor de dezbinare existente între majoritarii moldoveni și cei vorbitori de limbă rusă și provoacă deziluzii față de capacitatea apropierii statului moldovean de standardele de viață europene. Pierderea încrederii în partidele politice moldovenești înseamnă pierderea încrederii cetățenilor în instituțiile statului moldovean.  

Relativul succes al oficialilor moldoveni în efortul domniilor lor de a-i convinge pe cei de la Bruxelles că Republica Moldova va continua să rămână fidelă apropierii de Uniunea Europeană nu reprezintă un motiv de mare entuziasm pentru moldoveanul de rând. Beneficiile acestei fidelități sunt mai puțin vizibile. Confruntați cu devalorizarea monedei naționale a Republicii Moldova și înghețarea activității economice, moldovenii trebuie să facă față scăderii puterii de cumpărare a leului moldovenesc. Nemulțumirile fixate de către sondajul de opinie realizat de CBS-AXA arată că noul Cabinet de Miniștri trebuie să realizeze acțiuni concrete în a-i ajuta pe cetățeni să treacă cu bine prin această criză economică. E un ajutor care transcende preocupările politice și ține mai mult de preocupările cotidiene de supraviețuire ale cetățenilor. 

Iată de ce un accept al guvernului Gaburici de a majora prețul la  energie electrică și gaze naturale ar fi unul foarte riscant. Amintesc  că, la începutul lunii ianuarie curent, directorul general al „Moldovagaz”, Alexandr Gusev, a spus că, din cauza deprecierii leului, tarifele pentru consumatori la gazele naturale ar trebui să fie majorate.  Tot atunci, directorul „Gas Natural Fenosa”, Silvia Radu, a spus că va insista pentru majorarea tarifelor la energia electrică.
Este clar că fără ajutorul primului ministru, oficialii de la Agenția Națională de Reglementări în Energetică, care în acest moment nu doresc creșterea tarifului la gazul metan și energie electrică, nu vor putea face față celor de la Gas Union Fenosa și Moldovagaz. Cei doi monopoliști moldoveni au de partea lor faptul că tariful pentru gazul natural a crescut ultima dată în anul 2011 iar prețul la energie a crescut în anul 2012.  De partea cetățeanului stă argumentul că aceste majorări vor atrage după ele noi scumpiri de prețuri.

Dacă primul ministru moldovean își dorește creșterea potențialului de încredere în societate nu trebuie să accepte creșterea prețurilor la gaz metan și energie electrică. Vor sta alături de domnul Gaburici deputații moldoveni? Va ține piept monopoliștilor domnul Voronin? Urmează să vedem.