marți, 26 mai 2015

CINE POATE FURA OPORTUNITĂȚILE LUI GABURICI ?






Aflat în drum către Riga, premierul României, domnul Victor Viorel Ponta, s-a oprit săptămâna trecută la Chișinău. Importanta vizită a avut mai multe scopuri. Principalul dintre acestea a fost transmiterea mesajului că, la summit-ul parteneriatului Estic de la Riga,  Moldova nu trebuie să aibă prea multe așteptări. Într-un interviu pentru un post de radio, primul ministru român a spus că nu are așteptări de la întâlnirea mai marilor Uniunii Europene dedicată Parteneriatului Estic.  ''Nu am așteptări foarte mari. La nivelul de vârf al Uniunii Europene există multă ezitare și prudență. Am însă mari așteptări de la proiectele noastre directe pe care le-am implementat și pe care le avem în plan pentru implementare'', a declarat domnul Ponta.
La Riga s-a întâmplat exact așa cum a spus domnia sa. Moldova, Ucraina şi Georgia nu fac paşi în faţă spre Uniunea Europeană, dar nici nu dau în spate. Cele trei state nu au primit promisiuni pentru un parcurs european, dar sunt asigurate de susţinerea Uniunii Europene. Ucraina şi Georgia sperau că vor primi ca și Moldova un acord pentru liberalizarea vizelor, Chișinăul și-ar fi dorit ca în declaraţia finală a întâlnirii de la Riga să se regăsească precizarea că într-un viitor cele statele vor putea adera la Uniunea Europeană. Nu a fost așa.

Ezitarea de care vorbea primul ministru României pornește de la siguranța faptului că într-un viitor apropiat Occidentul va face pace cu Rusia. Dar pacea, ca și războiul costă. Iar acest cost, se pare că ține de menținerea Ucrainei și Georgiei în sfera de influență a Federației Ruse. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dat de înțeles acest lucru: ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din aceste țări. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiţi'', a subliniat el.

Domnul Ponta are dreptate – așteptările noastre, ale românilor, vin de pe urma implementării proiectelor dintre Moldova și România. În cadrul vizitei sale oficiale de la Chișinău, premierul român a semnat cu omologul său moldovean un memorandum de înțelegere cu privire la mai multe proiecte de interconectare energetică între cele două maluri ale Prutului. Este vorba de extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, precum și de interconectarea liniilor de înaltă tensiune care vor uni rețelele electrice din cele două state. ''Am venit la Chișinău pentru a spune că sprijinim actualul guvern al Moldovei. Avem proiecte foarte concrete de energie, ele trebuie să fie implementate'', a afirmat domnul Ponta.

Proiectele de interconectare energetică între cele două state românești nu numai că trebuiesc, pentru Moldova sunt de o necesitate vitală. Crearea unei alternative la curentul electric și gazele naturale reprezintă primii pași pentru securizarea statului moldovean împotriva unor posibile acțiuni ale rușilor de la Gazprom ori ai celor de la Centrala Electrică de la Cuciurgani. Memorandumul semnat la Chișinău este acel pas concret către obținerea acestei alternative.  

Semnarea acestui memorandum vine să ofere Moldovei garanția faptului că în caz de necaz, România va putea oferi o minimă asistență Moldovei. Tot asta a spus și ministrul român al Apărării, domnul Mircea Duşa, care pe data de 19 mai i-a transmis,  omologului său moldovean, domnul Viorel Cibotaru, că, în contextul consolidării capacităţii de apărare a Republicii Moldova, România este dispusă să acorde asistenţă tehnico-materială şi consiliere pentru elaborarea actelor normative specifice în domeniul logistic. La București, ministrul moldovean al Apărării a discutat despre posibilitatea creării unui batalion moldo-român de menținere a păcii și despre posibilitatea de extindere a colaborării în instruirea trupelor. Este clar că vizita ministrului Cibotaru la București vine să consolideze, odată în plus, dialogul politico-militar existent. Desemnarea unui atașat militar moldovean la viitorul comandament NATO care va fi dislocat în România ar însemna că, în noul context geopolitic din Estul Europei, relația existentă între Moldova și NATO ar reprezenta o garanție de securitate pentru Chișinău.

Până la urmă despre securitate este vorba, iar securitatea e de mai multe feluri, de la cea energetică, la cea economică, de la cea demografică la cea financiar-bancară. Iar dacă cineva curios întreabă dacă Moldova mai are șanse europene, răspunsul este la suprafață. Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga a fost precedat de întîlnirea liderilor din Partidul Popular European, acolo șefii de state și de guverne au subliniat că, atât timp cât acordurile de asociere ale acestor țări sunt implementate există o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană pentru ele. Purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Sigfried Mureșan a spus cu subiect și predicat, că pentru Moldova porțile Uniunii Europene rămân deschise. La întâlnirea liderilor din familia popularilor europeni s-a spus că cel mai bun lucru pe care îl poate face Moldova este implementarea acordului de asociere și a reformelor care au fost stabilite.

Rezultă că mai avem o șansă. Cu ajutor american, implementarea Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană împreună cu realizarea proiectelor dintre cele două state românești fac din Moldova singurul stat care poate ieși din siajul rusesc. Moldova nu se va finlandiza. Poarta către o apartenență deplină spre Uniunea Europeană şi NATO se numește România. Nimeni nu poate fura moldovenilor această șansă. Nici măcar posturile de televiziune din Chișinău care emit în limba rusă. Premierul moldovean, semnând memorandumurile de colaborare cu partea română a știut că e o ultimă oportunitate. Casa părintească nu se vinde. Așa e domnule prim ministru?


Finlandizare - Noțiunea a fost folosită în Republica Federală Germania și alte țări membre ale NATO, cu referire la transformarea într-o țară neutră și comportamentul unui stat care, deși își menține suveranitatea națională, este obligat în politica externă să acționeze în așa fel încât să nu deranjeze vecinul mult mai puternic. În cazul de față referirea face trimitere la comportamentul Republicii Moldova față de Federația Rusă.

FOTO - gov.ro