miercuri, 30 noiembrie 2016

DE CE MOLDOVA PLĂTEȘTE PENTRU OFIȚERII ARMATEI SOVIETICE ?



Știați că, până în anul 1990, la Chișinău, era amplasat Cartierul General al Direcției Sud-Vest al Armatei Sovietice? De aici.


În 1983, Biroul Politic al Comitetului Central al PCUS a aprobat un plan de mobilizare al forțelor militare a țărilor membre Tratatului de la Varșovia, planul  prevedea dezvoltarea unei direcții operative și stategice, de răspuns al Armatei Sovietice la declarațiile războinice făcute în perioada respectivă de către președintele american Ronald Reagan. În cazul unei situații de conflict între blocul militar sovietic și țările NATO, Cartierul General al Direcției Sud-Vest era răspunzător, în caz de necesitate, să pună în aplicare o ofensivă militară în direcția statelor din Balcani, Turcia și Italia. Se spune că, potrivit acestor planuri, trupele Tratatului de la Varșovia, conduse de Armata Sovietică ar fi trebuit să cucerească strâmtoarea Bosfor în aproximativ 48 de ore. Acest punct de comandă a fost dislocat în Chișinău, în cartierul Telecentru, acolo unde s-a construit un complex militar gigant. Actualmente, în acest loc se află Ministerul Apărării al Republicii Moldova.



Primul, și ultimul comandat al acestui Cartier General, generalul de armată Ivan Alexandrovici Gherasimov, la preluarea acestui punct de comandă a insistat ca ofițerii sovietici veniți în capitala moldovenească să fie asigurați cu apartamente. Blocurile construite în jurul fostelor unități militare de pe strada Vasile Lupu din Chișinău au fost destinate acestor ofițeri. Potrivit unor date, în punctul de comandă al Direcției Sud-Vest activau câteva sute de înalți ofițeri, 48 dintre ei aveau gradul de general. De aici.


Dispariția Uniunii Sovietice a făcut ca o bună parte din efectivul acestui comandament să rămână în calda Moldovă, nu au vrut să plece în locurile friguroase din Federația Rusă. Ei au obținut cetățenia moldoveană și au trecut în componența nou constituitei Armatei Naționale a statului moldovean. Alții, cu bună pregătire în domeniul operativ-informativ, s-au transferat în structurile noului Minister al Securității, actualul Serviciu de Informații și Securitate. Majoritatea acestor înalți ofițeri sovietici beneficiază în prezent de pensii de lux. Unii dintre ei, deja la pensie, s-au implicat în viața politică din Republica Moldova, de unde continuă să își protejeze acest beneficiu lunar.


Un raport al Curții de Conturi din Republica Moldova, efectuat în anul 2015, arată că pensiile speciale destinate foștilor lucrători din instituţiile de forță, (Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul de Informații și Securitate), reprezintă 9 la sută din cheltuielele totale ale sistemului de pensii din Republica Moldova, numărul acestor pensionari de lux constituie 3% din totalul pensionarilor moldoveni. Peste 55 % din bugetul de apărare al Republicii Moldova se duce pentru plata acestor pensii speciale, majoritatea acestor pensionari au activat în fosta Armată Sovietică sau KGB. De aici


Autorii raportului Curții de Conturi au arătat că, beneficiarii acestor pensii speciale au avut o perioadă mică de achitare a contribuțiilor către fondul de pensii, că instituțiile de forţă nu au o evidenţă clară a celor care primesc aceste pensii (numărul lor fiind secret de stat), că nu există o claritate în actele din dosarele beneficiarilor „elitari" și nu se ştie câţi dintre ei sunt decedaţi. 
Într-un interviu acordat publicației Timpul în anul 2015, ministrul Ruxanda Glavan (pe atunci ministrul muncii) a spus că cei care beneficiază de pensii speciale, de peste 12 mii de lei, nu sunt nici președinți de țară, nici foști deputați. De aici.


Devine clar că printre motivele de deces al sistemului de pensii din Republica Moldova se află și numărul mare de beneficiari ai pensiilor speciale. Probabil, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova are o evidenţă clară a celor care, până în anul 1989, au activat împotriva adoptării limbii și alfabetului românesc, împotriva suveranității și independenței statului moldav. Observ că nu există voinţa politică pentru ca identitatea celor care au luptat împotriva acestor idealuri naționale să fie făcută publică, dimpotrivă, aceștia beneficiază de pensii de lux și sunt protejați prin secret de stat.  Vi se pare echitabil?


Doar că, prin reforma sistemului de pensii, primul ministru Pavel Filip, a pus problema extrem de simplu - apărarea trebuie să fie apărare, iar fondul de pensii - fond de pensii. În caz contrar, ministerele de forță și justiția, se transformă în instituții care protejează și fabrică pensionari de elită. Da, pensia unui procuror, a unui militar, ori a unui lucrător din serviciul de informații, ar trebui să fie una mai mare. Dar nu una de lux. O minima moralia trebuie respectată.

luni, 28 noiembrie 2016

VA REUȘI PAVEL FILIP SĂ TAIE BOLILE DIN SISTEMUL DE PENSII?



Săptămâna trecută, premierul Pavel Filip a spus că își asumă responsabilitatea pentru reforma sistemului de pensii din Republica Moldova. Într-un comunicat emis de către Cabinetul de Miniștri se spune că „obiectivul  principal al reformei sistemului de pensionare din Republica Moldova este asigurarea funcționării unui sistem de pensii sustenabil, reducerea inechităților din sistemul de pensii, crearea unui sistem de pensii atractiv, cu un nivel sporit al beneficiilor, asigurarea guvernanței transparente și cu capacități consolidate de administrare a sistemului de pensii

Premierul Pavel Filip a subliniat că sistemul de pensii trebuie să asigure echitatea socială, iar mărimea pensiei trebuie să corespundă contribuţiilor achitate de beneficiar în bugetul asigurării sociale. Totodată, urmează să fie prevăzută aceeaşi vârstă de pensionare şi acelaşi stagiu de cotizare pentru toate categorile de beneficiari. Ceea ce însemna că statul moldovean va renunța la condiţiile speciale, privilegiate de pensionare de care beneficiază, în prezent, anumite categorii de persoane.

Zis și făcut. Pe 22 noiembrie, guvernul moldovean a aprobat instituirea unei singure instituții responsabile pentru stabilirea și achitarea pensiilor fostelor cadre militare. O abordare directă și mai mult decât curajoasă. De ce? Pentru că acest lucru va reduce din diferențele semnificative dintre pensiile militarilor, ori a celor din MAI/SIS, și pensiile persoanelor civile. Adică în fața noului sistem de pensii toți vor fi egali, apare o echitate.

Primul ministru a spus că acest proiect este primul dintr-un concept mai amplu de reformare a sistemului de pensii. Domnul Filip are perfectă dreptate, reforma sistemului de pensii este necesară, situația demografică din Republica Moldova nu este favorabilă menținerii sistemului actual de pensii - toate prognozele demografice bat alarma în ceea ce privește îmbătrânirea populației.
 
Rata mică a fertilității și scăderea dramatică a numărului populației, arată o consecință dramatică asupra sustenabilității sistemului de pensii. Rata fertilității în Moldova (1.278 în 2012) este cea mai mică dintre toate țările Uniunii Europene și este cu mult mai joasă decât rata necesară de înlocuire a populației, aproximativ 2.1 copii născuți per cuplu. Ponderea populației tinere s-a micșorat iar cea a vârstnicilor a crescut considerabil. În perioada 2000 - 2012, raportul dintre persoanele cu vârsta aptă de muncă și cele care au depășit vârsta de 60 de ani s-a diminuat de la 13.6 în 2000, până la 4.6 în 2012, iar aici se vede creșterea presiunilor demografice asupra fondului public de pensii. Mai mult ca atât, rata de ocupare a populației de asemenea s-a micșorat în ultimii zece ani: de la 54.8% la 39.4% în perioada 2000 – 2011.

În anul 2012, publicația Timpul, nota că sistemul de pensii se află pe marginea prăpastiei și se întreba de ce persoanele care au muncit toată viaţa, contribuind cu regularitate la Fondul Social, primesc o pensie mizeră, care nu acoperă nici măcar coşul minim de consum? Experţii susţin că acest lucru se datorează incapacităţii fondurilor sociale de a majora coeficientul de pensie sau de indexare, din cauza creşterii anuale a numărului de pensionari şi a reducerii numărului angajaţilor care contribuie la Fondul Social. La toate acestea putem adăuga și presiunea mare care o pune asupra Fondului Social și pensiile, relativ mari, ale celor care au activat în instituțiile de forță ale statului moldovean. Aceste categorii de pensionari beneficiază în prezent de pensii privilegiate, calculate de structuri interne la nivel de fiecare instituţie şi după o altă formulă specială decât cea aplicată pensionarilor civili. Pensia militarilor poate ajunge la o cotă de 75 la sută din salariu, în timp ce marea majoritate a vârstnicilor au pensii de trei ori mai mici. Este echitabil acest lucru, sau nu?

În expunerea prezentată în fața Cabinetului de Miniștri, ministrul Muncii, Stela Grigoraş a declarat că un audit al sistemului de pensii, realizat în anul 2015 de către Curtea de Conturi a stabilit multiple nereguli la calcularea pensiilor militarilor, unele categorii beneficiind de plăţi exagerat de mari.

Desigur, schimbarea modalităţii de calculare a pensiilor va duce inevitabil la anularea mai multor privilegii de care se bucură aceste categorii de pensionari. De asta, proiectul de lege a întâmpinat rezistență din partea conducătorilor instituțiilor direct vizate, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării. Ministrul Apărării a anunțat că, din cauza acestui proiect de lege, mai mult de 100 de ofiţeri ai Armatei Naționale doresc să depună deja dosarul pentru concediere.

Știu că marea majoritate a lucrătorilor instituțiilor de forță ale statului moldovean au depus jurământ de credință Republicii Moldova, iar în textul acestui jurământ se spune că ei vor sluji statul moldovean și la bine, dar și la rău. Înțeleg nemulțumirea ofițerilor moldoveni, dar oare, interesul lor, un grup restrâns de cetățeni este mai mai mare decât interesul întregului stat? Da,  reforma sistemului de pensii este una radicală, dar este una necesară unui sistem aflat în prag de colaps.

Echipa condusă de domnul Filip, ministrul Grigoraș dar și alți demnitari din echipa de reformatori, a devenit acea echipă de medici care sunt obligați, la masa de operații, să extirpe bolile din sistemul de pensii. Evitarea unei catastrofe sociale, iată obligativitatea pe care și-a asumat-o Pavel Filip - asta ar trebui să înțeleagă cetățeanul moldovean, fie că a jurat, ori nu, credință acestui stat.

joi, 24 noiembrie 2016

DE CE AR TREBUI SĂ ÎL CREDEM PE BĂSESCU



Zilele trecute, la Chișinău, deputatul român Eugen Tomac și-a prezentat raportul de activitate pentru legislatura 2012 – 2016. Tomac, tot el și președinte executiv al Partidului Mișcarea Populară (al lui Traian Băsescu), a devenit deputat prin votul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, votul românilor din Republica Moldova fiind decisiv. Tomac le-a spus jurnaliștilor ce a făcut și ce nu a făcut pentru românii dintre Prut și Nistru. Evident, nu a lipsit îndemnul de a alege la parlamentarele românești partidul domnului Băsescu. 
11 decembrie este data când cetățenii români își vor alege reprezentanții lor în Parlament. Potrivit lui Tomac, în Republica Moldova își au domiciliul aproximativ 600 de mii de cetățeni români. Probabil știe ce spune - până în septembrie 2013, domnia sa a ocupat funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor României și a avut acces la astfel de date. 


Anterior, Ministerul de Externe al României a anunțat că, pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, autorităţile de la Bucureşti vor deschide în Republica Moldova un număr de 35 de secţii de votare, cu 14 mai multe decât pentru alegerile prezidenţiale din 2014 şi cu 12 faţă de scrutinul parlamentar din 2012. De aici.



Potrivit unor surse, la fiecare secție de votare dintre Prut și Nistru vor fi trimise câte 5000 de buletine de vot. Să se prezinte la vot 175 de mii de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova? Nu cred. În turul doi al alegerilor prezidențiale românești, din noiembrie 2014, la urnele de vot deschise pe teritoriul statului moldovean s-au prezentat 35 630 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova – este cea mai mare prezență la vot înregistrată între Prut și Nistru pentru procesele electorale ale statului român. Deși au fost deschise mai multe secții de vot în Reăublica Moldova și vor fi trimise enorm de  multe buletine electorale, nu sunt convins că românii moldoveni vor da dovadă de activism civic și că prezența lor la vot o va depăși pe cea din anul 2014. Motivul e simplu: locuitorii dintre Prut și Nistru s-au săturat să voteze, ei au mai votat în toamna lui 2016 de două ori – pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.


Da, o prezență mai mare la vot ar avantaja PMP-ul. Exact de asta Traian Băsescu își concentrează discursul pe Moldova dintre Prut și Nistru. Nu cred în alegația potrivit căreia domnul Băsescu ar muri de dragul basarabenilor. Atenția fostului președinte al României pentru românii din Republica Moldova este rece și pragmatică, pur electorală. Domnia sa speră că va reuși să capteze aici suficiente simpatii pentru ca rezultatul PMP să îl aducă la masa de negocieri post-alegeri. Fostul șef al statului român a declarat că orice înțelegere post-electorală, pentru stabilirea unei majorități în Parlamentul viitor al României, va porni de la discuția pentru funcția de prim-ministru, funcție pentru care este susținut de partidul pe care îl conduce. Băsescu consideră că un rezultat de 10 la sută al PMP îl va aduce la masa negocierilor. De aici.


Rezultatele unui sondaj de opinie desfășurat de către Kantar-TNS în perioada 11-21 noiembrie arată că PSD ocupă primul loc al simpatiilor electorale, cu 40%. Uniunea Salvați România este creditată cu 19%, iar Partidul Național Liberal cu 18%. ALDE și PMP au câte 7%. Studiul sociologic a fost realizat la comanda USR și are o marjă de eroare de  +/- 3.1% la un nivel de incredere de 95%. De aici.



Din calitatea lui de proaspăt cetățean moldovean, fostul președinte al României, va avea, pe 26 noiembrie, o întâlnire cu cetățenii români din Republica Moldova. Desigur, domnia sa va încerca sa-i convingă pe românii moldoveni să voteze PMP. Repet: fără votul basarabenilor rezultatul electoral al PMP ar fi ridicol de mic. Traian Băsescu are nevoie de votul românilor moldoveni pentru a putea sta, alături de PNL și USR, la masa negocierilor post-electorale.



Restul e doar teatru.



Liberalii români mizează pe 175 de senatori şi deputaţi, în timp ce social-democraţii apreciază că vor obţine 201 mandate. PSD vrea să formeze Guvernul cu ALDE, dar cele două partide nu au un candidat oficial la funcţia de premier. PNL vrea să facă Guvernul cu USR şi UDMR. Candidatul la funcţia de premier este actualul prim-ministru Dacian Cioloş. De aici.



PMP-ul nu are cum să se apropie de asemenea scoruri electorale. Alte sondaje îl arată puțin peste 6%. Unele afirmă că PMP nici nu trece pragul parlamentar de 5%.



Scorurile prezentate de sondajul Kantar-TNS ne arată că o alianță post-electorală PSD/ALDE ar deține 47% din voturi. Cu un asemenea scor electoral Dragnea și Tăriceanu nu vor avea nici o problemă pentru a impune viitorul cabinet de miniștri în noul Parlament de la București. Așa că, vrea sau nu, președintele Iohannis, va fi obligat să propună candidatul desemnat de această coaliție post-electorală.



Oricare ar fi viitorul premier al României, el va proveni din rândul  PSD/ALDE. Noul premier român va menține relațiile cu Republica Moldova în albii favorabile coaliției de guvernare de la Chișinău, alianță condusă de PDM. Este știut că formațiunea politică condusă de Marian Lupu are un protocol de colaborare cu PSD-ul, a nu se uita că președintele formațiunii moldovene este și vicepreședinte al Internaționalei Socialiste din care face parte și PSD România. Iar asta, contează. 



Iar dacă vrea voturile românilor moldoveni, sâmbătă, 26 noiembrie, la Filarmonica din Chișinău, domnul Băsescu ar trebui să ofere o motivație cât mai credibilă la faptul că domnia sa a fost cel care a promulgat legea cu privire la creșterea enormă a taxelor consulare. Taxe care-i bat pe românii din străinătate la buzunar. De aici. Legea care a modificat taxele serviciilor consulare a fost adoptată și promulgată în 2010. Președinte al statului român era Traian Băsescu.