luni, 7 martie 2016

DOMNULE CANDU CE ÎMPUTERNICIRI VA AVEA VIITORUL PREȘEDINTE ?



Decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova, potrivit căreia alegerea președintelui în Parlament este neconstituțională a aruncat în aer întreg estalishment-ul politic moldovenesc. Imediat după anunțarea veștii reprezentanții opoziției parlamentare și extraparlamentare au declarat că meritul le aparține. În schimb, analistul politic român, Sorin Ioniță, un susținător al declanșării alegerilor parlamentare anticipate în Moldova, a declarat că decizia este una „halucinantă” și „unică” în lume. „Nu mi-e clar cum şi ce va mai putea funcţiona de aici înainte la Chişinău, măcar cu un grăunte de predictibilitate”, a spus Sorin Ioniță.

Nici liderul comuniștilor moldoveni, domnul Voronin, nu este mulțumit de decizia Înalților Judecători : „Curtea Constituțională și deciziile ei devin din ce în ce mai imprevizibile și mai periculoase. Trebuie să ne gândim cu toții cum să-i oprim pe acești constituționaliști cât nu-i târziu”, a spus domnul Voronin. 

Și liderul partidului politic, Partidul Nostru, domnul Usatîi este supărat: „am fost excluși pentru a doua oară din câmpul electoral”. Potrivit prevederilor conținute de legea supremă, următorul președinte trebuie să fie doar cetățean al Republicii Moldova, să facă dovada faptului că a locuit neîntrerupt timp de zece ani pe teritoriul statului moldovean și să aibă vârsta minimă de 40 de ani. Liderul Partidului Nostru are 37 de ani, deci nu poate participa la alegerile prezidențiale.

Președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu s-a arătat surprins de decizia Curții dar o va îndeplini. "Decizia Curţii Constituţionale ne-a surprins, dar nu o vom comenta. Aşteptăm textul deciziei pentru a vedea ce trebuie să facă Parlamentul, pentru a duce până la capăt decizia Curţii Constituţionale. Este complicat să schimbi regulile jocului în timpul jocului. Vom revizui legislaţia subsidiară şi vom executa întocmai decizia Curţii. Este o decizie bună, deoarece astfel se vor evita tot felul de speculaţii", a subliniat şeful Legislativului.

Supărarea de la București a domnului Sorin Ioniță este de înțeles, decizia Curții Constituționale a scos de pe agenda politică amenințarea declanșării alegerilor parlamentare anticipate și reduce la zero apetența de manifestări stradale a opoziției parlamentare ori extraparlamentare. Jurnalistul moldovean de expresie rusă, Serghei Tkaci, nota într-un recent articol că prin această decizie agenda politică a partidelor a fost schimbată iar Partidul Democrat a preluat inițiativa. 
Nu cred că agenda Curții Constituționale coincide cu cea a Partidului Democrat – amintesc că sesizarea referitoare la constituționalitatea acestui articol din Constituție a fost depusă de către un grup de deputați liberal democrați. Sunt însă de acord cu afirmația potrivit căreia agenda politică a formațiunilor politice moldovene a fost restructurată – cutremurul politic din 4 martie 2016 a fost la fel de devastator ca cel din România anului 1977. Din acest moment alianțele nu mai funcționează, prieteniile de odinioară, Dodon-Năstase-Usatîi, s-au dus pe apa sâmbetei, fiecare din acești lideri politici având pretenții la fotoliul de șef al statului moldovean.  

Jurnaliștii de la Publika TV s-au întrebat ce trebuie să facă legislativul moldovean pentru îndeplinirea deciziei Curții Constituționale. Președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, le-a răspuns susținând că, până va fi fixată data alegerilor prezidențiale, deputații moldoveni ar trebui să modifice Codul Electoral. Pe de altă parte, președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat într-un interviu pentru radio Europa Liberă că Parlamentul nu trebuie să modifice legislația, ci doar să stabilească data alegerilor prezidențiale. 
Până la a modifica, ori nu, legislația electorală, majoritatea parlamentară în frunte cu Partidul Democrat va trebui să răspundă la o altă întrebare: ce fel de atribuții va avea șeful statului moldovean? Cele prevăzute în Constituția anului 1994, care prevăd pentru președintele statului moldovean  împuterniciri destul de mari?  Dacă viitorul președinte moldovean va avea prea multe împuterniciri există riscul de renaștere a unui conflict instituțional mai vechi, cel din anul 1999-2000, dintre instituția prezidențială și cea parlamentară. Liderul Parlamentului moldovean din perioada respectivă, președintele de onoare al Partidului Democrat, domnul Diacov, pe rețelele de socializare, și-a exprimat această îngrijorare: Vom alege cu entuziasm președintele, dar mai departe? De parcă noi nu știm ce ne așteaptă!
Într-o postare pe blog, președintele Parlamentului moldovean afirmă că, noul șef al statului va avea un aliat puternic în majoritatea parlamentară și în Guvern și solicită partidelor ca propunerile de candidați pentru președinție să corespundă acestui statut. Domnul Candu lasă să se înțeleagă că viitorul președinte moldovean va avea un rol important în politica externă: “Spre diferenţă de Romania, noi (Moldova) nu avem un acord tip "Snagov" cu privire la direcţia geopolitică a ţării.(…) Noul Preşedinte va trebui sa înţeleagă care este interesul Moldovei şi să aibă curajul să ia decizii în acest sens, în parteneriat cu forţele politice care gândesc la fel, în binele şi pentru cetăţenii Moldovei.”

Să înțelegem că viitoarele că prezidențialele vor fi de fapt o cursă a partidelor politice moldovene pentru a își instala propriul reprezentant în fotoliul de președinte și că actuala majoritate parlamentară are deja desemnat un candidat propriu pentru a-l lansa în această competiție? Să înțelegem, domnule Candu, că viitorul președinte al statului moldovean va avea aceleași prerogative pe care le-a avut în timpul mandatului său domnul Lucinschi? Dar dacă viitorul șef al statului va dori, așa cum și-a dorit atunci Petru Lucinschi, să aibă puteri și mai mari decât le avea și își dorea instituirea unei republici prezidențiale pentru a fi deasupra Parlamentului?

Cât de puternic ar trebui să fie viitorul președinte moldovean? Aceasta este întrebarea la care coaliția majoritară din legislativul moldovean trebuie să își dea sieși un răspuns rapid. Apoi vor avea timp pentru a gândi și la potențiali candidați. Ultima declarație a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Junker spune că în următorii 20 sau 25 de ani Ucraina nu va deveni membru al Uniunii Europene. Afirmația are implicații și dezechilibrează major toate jocurile politice de la frontiera de est a Uniunii Europene. Moldova are vreo șansă pentru a își păstra actualul statut? Între Est și Vest, spațiul pruto-nistrean devine, un pod căruia îi sunt deschise multiple posibilități ori doar o zonă gri în care lumea bună va evita să investească? În acest ultim caz, care vor fi garanțiile noastre de securitate?
Așadar, domnule Candu, cât de mari/mici vor fi împuternicirile viitorului președinte?