joi, 26 mai 2016

CÂT MAI SUPORTĂ EXTERNELE MOLDOVENE GAFELE LUI TAPIOLA?




Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a participat marți, 24 mai la ședința Consiliului național pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept. În luarea sa de cuvînt, Președintele Nicolae Timofti a declarat că reforma în justiție: „este cea mai importantă reformă care se realizează în prezent în Republica Moldova” și a subliniat că procesul de reforme are un „ritm ascendent”. În acest context, șeful statului a subliniat că „în sistemul judecătoresc se constată rezultate îmbucurătoare”,  și a adăugat că „reformele începute trebuie să dea rezultate durabile în timp, care să aibă un impact pozitiv atît la nivel instituțional, cît și social”.

Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a prezentat Raportul cu privire la gradul de implementare al Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2016, în care a punctat cele mai importante realizări pentru anul 2015, domnia sa a dat asigurări că atât în sistemul judiciar cât și în sistemul politic există determinare pentru continuarea proceselor de reformă. „Strategia de reformă a sectorului justiţiei îşi are începutul încă din 2011, în total fiind prevăzute pentru a fi realizate un număr de 487 de acţiuni. La zi avem realizate 376. Procesul de avansare în implementarea reformei este mult mai mare”, a contabilizat ministrul Cebotari.

Potrivit declarațiilor, în 2016 Ministerul Justiției are stabilite ca priorități optimizarea hărții instanțelor judecătorești, ridicarea calității actului juridic, debirocratizarea sistemului judiciar, continuitatea reformei procuraturii, promovarea noilor instrumente de combatere a corupției, fortificarea medierii, dezvoltarea instituțională a Avocatului Poporului și reforma Curții Constituționale.

La manifestare, alături de președintele Republicii Moldova și ministrul Justiției, a fost prezent și șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, care a specificat oportunitatea implementării reformelor în domeniul justiției, dar a atenționat că schimbările din justiție trebuie să treacă de la nivelul cantitativ la cel calitativ. 

Probabil, ambasadorului Tapiola nu-i plac cifrele. Probabil, domnia sa nu dorește să observe evidență reală, palpabilă a celor realizate în sistemul justiției moldovene: s-a pus în aplicare un mecanism nou privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, s-a revizuit  imunitatea penală și contravențională a judecătorilor, s-a revăzut harta dislocării instanțelor judecătorești, s-au aplicat noi proceduri de selecție și evaluare a performanțelor judecătorilor, s-au introdus noi tehnologii informaționale în cadrul sistemului judecătoresc s-a avansat în procesul de reformă a procuraturii și nu în ultimul rând se aplică noi reguli de salarizare a judecătorilor. Domnul Tapiola se face că nu observă aceste realizări. Așa cum nu a observat faptul că, dacă anterior președintele Timofti critica reforma justiției, de această dată a avut doar cuvinte de laudă la adresa transformărilor realizate în ultima perioadă. Să fie oare doar rea voință? Ori poate, domnul ambasador a trecut demult peste cutumele diplomatice și își permite să se amestece brutal în afacerile interne ale statului moldovean considerând  Moldova ca fiind propria moșie? 

Nu este pentru prima dată când șeful Delgației UE la Chișinău, se face a nu vedea progresele realizate în Republica Moldova. În luna octombrie 2015, domnul Tapiola declara publicației Ziarul de Gardă că ‘’în Moldova nu există certitudinea procesului de reforme’’. Domnul Tapiola nu a pus niciodată la îndoială capacitatea de reforme a guvernului condus de domnul Filat ori domnul Leancă. Să fi însemnat că cele două cabinete nu au comis erori? Probabil că au comis. Domnul Tapiola a făcut pe mortul în popușoi și a preferat să nu vadă nimic din derapajele de la democrație atunci când despre ele au vorbit comentatori politici, reprezentanți ai societății civile și jurnaliști. Domnul Tapiola prefera atunci să ne repete refrenul despre „povestea de succes” a campionilor liberal democrați care se aflau la cârma statului moldovean. De ce oare? 

Mai târziu, în martie 2016, domnul ambasador Tapiola și-a declinat orice responsabilitate față de cele întâmplate în Republica Moldova: UE nu poartă răspundere de cele întâmplate în Moldova. Nici usturoi nu a mâncat, nici gura nu-i miroase! De parcă nu era la curent cu toate acțiunile întreprinse de PLDM, de parcă domnul Tapiola nu ar fi stat la ceai și cafele cu domnul Filat ori cu domnul Leancă. 

Domnul Tapiola nu crede în capacitatea noii guvernări de a stabiliza Moldova. Iar atitudinea domniei sale, de a critica de față cu șeful statului, fie și voalat, realizările obținute în sistemul de justiție este o încălcare a cutumei diplomatice. Înțeleg că ambasadorul Tapiola privește la moldoveni ca la niște țărani – de asta și-a permis să declare în public că Moldova este un "sat strategic", de asta și-a permis catalogări neprmise la adresa puterii și opoziției moldovene. Răutățile domnului Tapiola la adresa statului moldovean sunt cunoscute. Probabil și agenda secretă a domniei sale este deja cunoscută. Pentru modul de comportament în fața șefului statului, dar și pentru limbajul folosit la adresa politicienilor moldoveni, ambasadorul Tapiola ar trebui să dea explicații celor de la Ministerul de Externe.

Pentru gafele diplomatice comise, consider că autoritățile moldovene ar trebui să solicite autorităților de Bruxelles înlocuirea șefului Delegației UE la Chișinău. Pentru că România este cea care în aceste momente girează, politic și financiar, Moldova, noul Înalt Reprezentant al UE la Chișinău ar trebui să fie cetățean român. Ar fi avantajos pentru toate cele trei părți – partea română ar avea un control exigent asupra împrumutului acordat Moldovei, partea moldavă ar ști că atitudinele Înaltului reprezentant al UE la Chișinău ar fi bine intenționate și nu ar sta sub conul de umbră al unor  finlandizări, iar Bruxelles-ul ar ști că statul român are interesul ca la granița lui estică să fie păstrată pacea și implementate reformele care să apropie spațiul pruto-nistrean de standardele europene. 

În cazul contrar, în care nimeni nu îl va atenționa, fie și în particular, pentru erorile comise presupunerea mea se adeverește: ambasadorul Tapiola se simte în statul moldovean ca pe propria-i moșie.