luni, 26 septembrie 2016

CINE-I CREDE PE JURNALIȘTII RUȘI?



La începutul lunii februarie 2016, Rossia 1, televiziunea publică a Federației Ruse, prin emisiunea lui Dimitri Kiseliov, „Vesti Nedeli”, îi acorda mare atenție prim-vicepreședintelui Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc. Kiseliov afirma că fruntașul democrat ar fi cel mai bogat și mai influent om din politica moldavă, că este adeptul occidentalilor și al românilor și că este adeptul integrării Moldovei în structurile euroatlantice.

Vocea lui Kiseliov este percepută a fi vocea Kremlinului, reportajele prezente în emisiunea lui de autor reprezintă punctul de vedere al  autorităților ruse pe subiectul abordat. Atenția pe care Kiseliov o  acorda la începutul lunii februarie Republicii Moldova și prim-vicepreședintelui PDM a trezit suficient de multe întrebări. Răspunsul la ele a fost găsit abia recent.

Să ne aducem aminte de cele întâmplate la sfârșitul lunii ianuarie: cabinetul de miniștrii condus de Pavel Filip a depus jurământul în fața președintelui Timofti doar noaptea târziu. De ce? În seara zilei de 20 ianuarie, protestatarii conduși de Andrei Năstase au încercat să ia cu asalt sediul Parlamentului moldovean, iar ședința în plen a legislativului s-a desfășurat în zgomotul de vuvuzea al deputaților socialiști care încercau să împiedice acordarea votului de încredere pentru guvernul Filip. Asediul Parlamentului moldovean a durat cinci ore. Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, s-a ales cu capul spart iar ministrul educației, Corina Fusu, cu vânătăi sub coaste.

În fața evenimentelor, ministrul de interne în exercițiu, liberal democratul Oleg Balan, a dat dovadă de lipsă de promtitudine, ca urmare, doi oficiali și cel puțin zece polițiști au fost agresați. Pe 20 ianuarie, jurnalista Lia Ciutac, de la publicația Timpul, plasa fotografii cu protestatarii care, după ce au manifestat zgomotos în fața legislativului moldovean, „înfierbântați” s-au urcat în microbuze cu numere de înmatriculare de Dondușeni, Bălți și Florești.

La distanță de opt luni, un fruntaș al formațiunii politice Partidul Pltaforma Demnitate și Adevăr afirmă în public că Andrei Năstase a avut planul de a captura instituția parlamentară și a îndemnat veteranii războiului de pe Nistru să recurga la acte de violență. Președintele Asociației Veteranilor de Război din sectorul Ciocana,  Vasile Iacubov, îi acuză pe Andrei Năstase, Constantin Boișteanu și Chiril Moțpan că ar fi vrut să folosească veteranii de război pentru declanșarea unei lovituri de stat.
Declarațiile lui Iacubov au fost contrazise; vicepreședintele PPDA, Chiril Moțpan spune că afirmațiile lui Iacubov sunt niște invenții și că toți cei care au fost vizați sunt dispuși să apară în fața procurorilor  pentru a demonstra contrariul.

Și-au dorit sau nu, Andrei Năstase și Renato Usatâi o lovitură de stat în ianuarie 2016? Probabil că da. O lovitură de stat ar fi însemnat declanșarea alegerilor anticipate – alegeri de pe urma cărora formațiunile politice ale celor doi ar fi fost avantajate.

Violentele proteste din seara zilei de 20 ianuarie au arătat că, extremele politice și-au dat mâna pentru preluarea violentă a puterii în stat. În fața acestei abateri de la normele democrației, răspunsul ministrului Oleg Balan, a fost unul slab și bâlbîit  - de asta a fost posibilă forțarea intrării în Parlament.  Dacă manifestanții reușeau să preia controlul instituției parlamentare, o parte a scenariului prezentat de către Iacubov era realizabil. Probabil, Alexandru Jizdan, care, din funcția de director adjunct al SIS, a preluat, în 20 ianuarie 2016, funcția de ministru de interne, a avut suficiente informații pentru a împiedica realizarea acestui scenariu.

La începutul lunii februarie, atunci când Kiseliov îl prezenta pe Vladimir Plahotniuc ca fiind oligarhul suprem al Republicii Moldova, presa de expresie rusă scria Republica Moldova ar fi cedată României. Afirmația aparține actualului candidat la funcția de președinte al statului moldovean, Dimitrii Ciubașenco. El nota în ziarul moldovean Panorama, (de expresie rusă) că „administraţia prezidenţială a SUA aprobă proiectul «Unirea- 2018» - unirea Republicii Moldova cu România cu prilejul aniversării împlinirii a 100 de ani de la «Marea Unire»“. Între timp, ambasadorul SUA la Chișinău a spus că ‘’Moldova nu e România’’ și, prin această expresie, lăsa să se înțeleagă că nu sunt motive pentru ca moldovenii să intre în panică. Cutia Pandorei a fost însă deschisă – în satele moldovenești sperietoarea unirii a prins, ea a adus suficientă susținere pentru ca, atât candidatul Ciubașenco, cât și Igor Dodon să poată fi înscriși oficial în cursa electorală.

Atenția pe care Rossia 1 a acordat-o în februarie 2016 Republicii Moldova nu a fost întâmplătoare. În ianuarie 2016, la fel ca în anul 2010, fruntașii Partidului Democrat din Moldova s-au împotrivit derapajului Moldovei de la drumul ei către Uniunea Europeană. În 2010, PDM a refuzat inițiativa Kremlinului de a forma o coaliție de stânga cu echipa lui Voronin; în ianuarie 2016, PDM a reușit să construiască o nouă majoritate parlamentară, să evite o posibilă lovitură de stat și să stabilizeze, cât de cât, Moldova. Destabilizarea statului moldovean ar fi însemnat falimentul lui. Stabilizarea Republicii Moldova i-a adus guvernului Filip ajutor financiar rambursabil din partea României, reluarea relațiilor cu FMI și, posibil, ajutor financiar din partea Uniunii Europene.

De la Moscova, Dimitrii Kiseliov ne spune că artizanul acestor politici ar fi Vladimir Plahotniuc. Să-i cred sau nu pe jurnaliștii ruși?  


PS

În decembrie 2013 Dimitrii Kiseliov a fost numit de către Vladimir Putin în fruntea Agenției de Presă Russia Today – o organizație de presă care numără 2300 de jurnaliști și care este propriatatea statului rus. Emisiunea Vesti Nedeli (Noutățile Săptămânii) este modul prin care autoritățile de la Kremlin își promovează politicile – Kiseliov este cunoscut ca fiind unul dintre jurnaliștii ce critică oponenții lui Putin folosind informații la care puțini ziariști au acces.