marți, 23 mai 2017

PLAHOTNIUC, AMERICA ȘI SUMMIT-UL NATO



Președintele american Donald Trump nu știe unde se află Republica Moldova. Probabil nu știe, ca noi, europenii, numele tuturor capitalelor statelor membre Uniunii Europene. În schimb, știe unde se află Istambulul și care sunt problemele financiare cu care se confruntă NATO. Tocmai de asta, joi, 25 mai, președintele american va fi prezent la summit-ul NATO de la Bruxelles, unde va susține o alocuțiune care va fi urmărită și analizată intens de preşedinţii şi şefii de guverne ale statelor aliate. 


Comentatorii de politică externă afirmă că discursul președintelui american ar putea include şi afirmaţii imprevizibile. "Politicienii europeni se tem de impredictibilitatea lui și sunt intimidați de modul în care ar putea reacționa. Trump ar putea lăsa diplomația la o parte și să spună, ori să scrie pe Twitter, tot ce gândește", declara pentru Foreign Policy, un înalt oficial european. De aici.


Amintesc că, în timpul campaniei sale electorale, Donald Trump a criticat în mod repetat Alianța Nord-Atlantică, spunând că nu mai este utilă și că este depășită. Deși și-a exprimat susținerea pentru NATO, Trump a spus că aliații europeni nu depun suficiente eforturi financiare și le-a cerut să aloce 2% din PIB cheltuielilor pentru apărare.

Opțiunile pe care le au aliații NATO au fost prezentate, pe 15 mai 2017, celor nouă formatori de opinie din România care au fost la Cartierul general al NATO, într-o vizită de informare. Domnul Ion Petrescu, în publicația Adevărul, a prezentat principalele idei prezentate cu acest prilej de Divizia de Diplomaţie Publică a NATO: Rusia se pregăteşte pentru război; încrederea aliaţilor în Federaţia Rusă a fost distrusă total; invadarea peninsulei Crimeea, de trupe ruseşti “a fost o crimă majoră”; la nivelul Alianţei Nord-Atlantice va avea loc o schimbare totală de paradigmă; aliaţii nu sunt interesaţi într-un conflict cu Rusia, dar trebuie să fie pregătiţi pentru orice eventualitate; Alianţa Nord-Atlantică îşi va menţine sprijinul pentru state partenere precum Republica Moldova, Georgia şi Ucraina; cu Republica Moldova lucrurile nu se tranşează acum. De aici.


Așadar, la sediul NATO de la Bruxelles se cunoaște că Federația Rusă  se pregăteşte de război. Domnul general Constantin Degeratu spunea acest lucru de mai mult timp: Exerciţiile militare ale Rusiei, din ultimii doi-trei ani, sunt specifice etapei premergătoare unui războiDe aici.


Prezenți la sediul NATO formatorii de opinie din România au aflat că subiectul Republica Moldova nu va fi discutat la această întâlnire de nivel înalt. De la Bruxelles, s-a aflat că, pe timpul mandatului Juncker a fost înghețat procesul de lărgire al UE. Ba mai mult, intrigile politice din Parlamentul European au făcut ca ajutoarele financiare destinate Chișinăului să fie ținute în frâu. Deja, președintele Dodon a mulțumit Parlamentului European pentru această decizie. De aici.


Ar părea că, în condițiile în care domnul Dodon, a câștigat alegerile prezidențiale de anul trecut datorită fotografiilor pe care le-a făcut alături de domnul Putin și are discursuri despre schimbarea politicilor externe ale statului moldovean de la Vest, la Est, războiul hibrid asupra Moldovei dintre Prut și Nistru a fost câștigat de Federația Rusă. 


Să fie oare chiar așa? Cine ar trebui să întindă o mână de ajutor moldovenilor? Bucureștiul ori Washingtonul? 


Presa de la Chișinău se întreba recent ce caută președintele Partidului Democrat din Moldova, domnul Plahotniuc, în Statele Unite ale Americii? Răspunsul este la suprafață, domnia sa le-a prezentat interlocutorilor săi de până acum progresele făcute de statul moldovean pe calea reformelor și a accentuat angajamentul guvernării de la Chișinău pentru întărirea colaborării cu partenerii occidentali – Statele Unite și Uniunea Europeană. Presa din Republica Moldova notează că pe agenda vizitei la Washington a președintelui democrat se află și o  întâlnire la Consiliul Național de Securitate al Casei Albe. De aici.


Este clar că vizita domnului Plahotniuc la Washington vine să transmită factorilor decizionali americani disponibilitatea politică a Chișinăului de aprofundare a apropierii lui de Statele Unite. Acest semnal este transmis de cel care, între Prut și Nistru, este decidentul politic al zilei. Domnul Plahotniuc arată că anume domnia sa este cel cu care SUA poate dialoga și nu președintele Igor Dodon, un președinte pro-rus care a participat alături de Putin, în Piața Roșie, la festivitățile de 9 mai. 


Domnul Trump nu are nevoie să știe unde se află Republica Moldova – are suficienți experți la dispoziției care-i vor spune asta. Domnul Plahotniuc s-a dus la Washington pentru a le spune celor din Consiliul Național de Securitate al Casei Albe, cei care-i oferă președintelui american răspunsuri la întrebări, că Moldova, așa mică cum e, este necesară Americii. Da, Chișinăul poate continua drumul de apropiere către UE dar, se poate transforma, rapid, într-un partener de nădejde pentru SUA. În actualul context de securitate, gestul politic al președintelui democraților moldoveni este unul care poate aduce o umbrelă de securitate celor dintre Prut și Nistru.